Mii de familii din România își fundamentează veniturile pe comerțul de produse agricole și de pădure desfășurat pe marginea drumurilor naționale sau direct din gospodării. În urma unei toamne cu recolte generoase, oferta de produse locale a crescut, deși mulți localnici se confruntă cu o circulație redusă a autovehiculelor pe anumite trasee. Această activitate economică informală este esențială pentru numeroase familii care își valorifică recoltele de legume, fructe și produse tradiționale.
Pe traseul DN 68, în zona Hațeg – Caransebeș, localnicii din satele de pe Valea Bistrei, precum cei din Bucova, vând fructe de pădure, inclusiv afine, zmeură și mure. Deși zona este cunoscută pentru pomicultură, mulți au început să cultive afine în plantații pentru a obține venituri mai mari. Totuși, o localnică menționează că traficul pe acest drum național este în scădere, ceea ce face ca șoferii să oprească mai rar pentru cumpărături.
În Munții Poiana Ruscă, produsele precum mierea de munte sunt oferite clienților ca o alternativă naturală. Un localnic din comuna Bătrâna precizează că oferă miere cu cimbrișor, produsă acasă, subliniind că în Occident astfel de produse sunt mult mai scumpe. În zona Râu de Mori, produsele din solarii sunt vândute direct de la porțile caselor, deși un eveniment local a afectat parțial recolta de anul acesta.
În regiunea de nord a Olteniei, pe DN64, între Slatina și Râmnicu Vâlcea, există numeroase afaceri mici cu legume și fructe. În localități precum Ionești, care are un simbol local reprezentat de un monument în formă de măr, agricultura este o activitate centrală. La Grădinari, de exemplu, terenurile fertile sunt utilizate pentru cereale și legume, iar multe case de pe marginea drumului sunt dotate cu camionete pentru transportul mărfii.
În zona de est, pe DN1, între Sibiu și Făgăraș, în localități precum Porumbacu de Jos sau Voila, comercianții își expun sacii cu cartofi la porțile gospodăriilor. Tot pe acest traseu, în apropierea orașului Sibiu, se vând și produse de origine animală, precum cașcavalul și diverse brânzeturi. Această activitate depinde însă în mod direct de numărul de șoferi care traversează zonele respective, în contextul mutării traficului pe autostrăzi.
Această formă de comerț informal este marcată de o lipsă de organizare în colectarea și distribuția produselor. În trecut, în perioada comunistă, multe dintre aceste zone erau deservite de unități mari, cum era fabrica de conserve din Calafat, care avea peste 3.000 de angajați în anii '80. Astăzi, micii producători trebuie să își găsească singuri cumpărătorii, navigând printre provocările cauzate de secetă sau de schimbările în infrastructura de transport.
context_missing: true