Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, a evidențiat necesitatea unei schimbări de paradigmă pentru economia românească, susținând că modelul actual de convergență și-a epuizat potențialul de dezvoltare. În viziunea sa, tranziția către un nou model de creștere necesită o strategie clară, bazată pe investiții în domenii strategice, productivitate și inovare, nu doar pe costuri competitive sau import de capital.
Pentru a atinge acest nou nivel de dezvoltare, Mihaela Bîtu consideră că este imperativă existența unui dialog real între mediul public și cel privat. Ea subliniază că România are nevoie de o stabilitate politică și de un plan de țară care să fie asumat pe termen lung, astfel încând să rămână valid chiar și în afara ciclurilor electorale. Fără o viziune comună, riscul este ca țara să rămână blocată în prezent, fără a construi un viitor solid.
O altă prioritate majoră identificată de liderul ING Bank România este transformarea sistemului de educație pentru a răspunde provocărilor tehnologice actuale. Mihaela Bîtu pune accentul pe necesitatea de a dezvolta capacitatea de adaptare, gândirea critică și colaborarea, în loc de simpla acumulare de informații. Într-o eră marcată de evoluția rapidă a inteligenței artificiale, capacitatea de a învăța și de a se reinventa va deveni o competență esențială.
În ceea ce privește disciplina fiscală, Mihaela Bîtu avertizează că stabilitatea macroeconomică este fragilă și poate fi pierdută într-un timp foarte scurt. Ea pledează pentru o responsabilitate constantă în politicile publice și pentru evitarea derapajelor fiscale asociate ciclurilor electorale. Consolidarea eforturilor de reducere a deficitului prin reforme structurale este considerată vitală pentru menținerea încrederii investitorilor străini în economia locală.
Investitorii străini caută tot mai multă predictibilitate, analizând nu doar costurile, ci și calitatea mediului de afaceri și eficiența administrației. Mihaela Bîtu menționează că, deși România rămâne o piață atractivă datorită poziției geografice și a resurselor umane, există semnale de deteriorare a percepției asupra competitivității. Companiile sunt preocupate de birocrație și de lipsa de predictabilitate fiscală, într-o competiție globală pentru capital.
În contextul economic actual, stabilitatea ratingului de țară rămâne un subiect critic pentru stabilitatea financiară. O eventuală retrogradare sub pragul de investment grade ar putea crește costurile de finanțare pentru stat și ar pune presiune pe cursul de schimb. Această situație ar avea un impact direct asupra întregii economii, deoarece costul capitalului funcționează ca un sistem de vase comunicante, afectând atât sectorul public, cât și pe cel privat.