Codul Civil român reglementează o serie de situații neobișnuite care pot genera conflicte juridice între cetățeni, de la proprietatea asupra animalelor până la reguli privind logodna. Deși legislația actuală a fost adoptată în 2009 și a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, ea păstrează norme care pot părea desprinse din viața de altădată. Avocatul Silviu Faier a evidențiat zece dintre cele mai ciudate prevederi care sunt încă în vigoare în prezent.
În ceea ce privește proprietatea asupra animalelor, Codul Civil stabilește reguli specifice pentru roiurile de albine și alte animale. Dacă un roi de albine trece pe terenul unei alte persoane, acesta revine proprietarului terenului dacă apicultorul nu îl urmărește timp de două zile. De asemenea, porumbeii, iepurii sau peștii care trec pe proprietatea cuiva pot deveni proprietatea acestuia, cu condiția ca animalele să nu fi fost atrase prin fraudă sau artificii.
Relațiile de vecinătate sunt reglementate prin norme detaliate privind fructele și scurgerea apei. Proprietarul unui teren are dreptul să taie ramurile și rădăcinile pomilor vecinului care îi invadează proprietatea, dar poate păstra doar fructele care cad natural pe terenul său. Totodată, proprietarul este obligat prin lege să își construiască streașina astfel încât apa de ploaie să se scurgă pe propriul teren, evitând inundarea sau degradarea proprietății invecinate.
Legislația reglementează și consecințele financiare ale rupturii unei logodni sau ale găsirii unor bunuri. Persoana care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată să plătească despăgubiri pentru cheltuielile făcute pentru căsătorie, iar cadourile oferite în vederea nuntei trebuie, în principiu, restituite. În cazul în care o persoană găsește un bun cu valoare comercială, proprietarul este obligat să îi plătească găsirii o recompensă de 10% din valoarea acestuia.
Există prevederi și despre descoperirea tezaurelului sau a unor copii. Dacă se găsește un bun mobil îngropat al cărui proprietar nu este cunoscut, tezaurul se împarte în cote egale între descoperitor și proprietarul terenului, cu excepția bunurilor culturale sau arheologice. Codul Civil stabilește, de asemenea, un „timp legal al concepției”, reprezentat de intervalul dintre a 300-a și a 180-a zi de la naștere, utilizat pentru stabilirea filiației.
Sistemul juridic român se bazează pe un cadru legislativ care a evoluat semnificativ, însă păstrează și norme care reglementează interacțiunile sociale de bază. Primul Cod civil român a fost adoptat încă în 1864, în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, stabilind temele pe care s-au construit și regulamentele moderne de proprietate și drept civil pe care le aplicăm astăzi în relațiile cu vecinii sau în afaceri.