Guvernul Mureșan propune o reorganizare majoră a sistemului sanitar, vizând reducerea numărului de paturi în unitățile medicale care prezintă un grad de ocupare scăzut. Măsura vizează optimizarea resurselor prin reconvertirea capacităților existente către alte tipuri de servicii medicale. Planul pune accent pe trecerea de la spitalizarea continuă către modele de tratament mai eficiente, precum ambulatoriul sau spitalizarea de zi, pentru a răspunde mai bine nevoilor pacienților.
Conform propunerii, unitățile cu o utilizare redusă a paturilor vor fi transformate în centre de ambulatoriu, de recuperare sau de îngrijiri paliative. În acest proces, se dorește creșterea numărului de pacienți tratați prin spitalizarea de zi. Programul prevede, de asemenea, adăugarea a cel puțin 2.000 de paturi suplimentare dedicate îngrijirilor paliative și extinderea serviciilor de terapie a durerii pentru persoanele aflate în fază terminală.
Schimbarea modelului de finanțare reprezintă un alt pilon al reformei propuse de Guvernul Mureșan. Finanțarea nu va mai fi direcționată către instituția spitală în sine, ci va fi mutată către plata efectivă a serviciilor medicale furnizate fiecărui pacient. Tarifele aplicate vor trebui să reflecte costul real al tratamentului și complexitatea cazurilor medicale gestionate, asigurând astfel o distribuție mai corectă a fondurilor în sistemul de sănătate.
Documentul introduce și noi reguli privind managementul și remunerarea personalului medical. Se propune ca medicii să fie plătiți în funcție de performanță, iar șefii de secție vor fi numiți de managerii spitalelor pe baza unor contracte de performanță, eliminând astfel rolul universităților în acest proces. Totodată, se prevede reducerea centrelor de permanență din mediul urban care sunt considerate ineficiente, în paralel cu implementarea unui dosar electronic unic.
Datele furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate din timpul verii indică faptul că gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți a fost de aproximativ 63%. Analiza arată că peste 140 de spitale aveau o ocupare sub pragul de 60%, iar în 63 de unități aceasta era sub 50%. Această situație contrastează cu supraaglomerarea din marile spitale de urgență, indicând o problemă de distribuție a capacităților.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o distribuție neuniformă a resurselor, având 724 de paturi la 100.000 de locuitori, o cifră mult peste media europeană de 511. Ministerul Sănătății a subliniat anterior că problema principală nu este lipsa paturilor la nivel național, ci modul în care acestea sunt utilizate și distribuite. Reorganizarea propusă de Guvernul Mureșan încearcă să corecteze aceste dezechilibre structurale prin modernizarea proceselor de gestionare.