În zona maritimă a Dunării se observă un fenomen neobișnuit, în condițiile în care fluviul înregistrează niveluri extrem de scăzute. În timp ce restul cursului de apă trece printr-o perioadă de secetă, apa crește cu aproximativ doi centimetri pe zi în porturile Brăila, Galați, Isaccea și Tulcea. Această situație paradoxală a surprins specialiștii, deoarece debitul Dunării la intrarea în țară este de doar aproximativ 1.200 de metri cubi pe secundă.
Explicația pentru această creștere locală ține de influența Mării Negre asupra fluviului. Deoarece nivelul Dunării a scăzut drastic, forțele marine pot influența mai vizibil zona de confluență. Adrian Maizel, purtător de cuvânt al Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, a confirmat că au efectuat măsurători și că singura explicație este că scăderea masivă a fluviului permite ca mareea să ridice nivelul apei în anumite zone specifice.
Situația este critică în ceea ce privește cotele de apă, în special în zona Galați. La jumătatea lunii octombrie, cota Dunării ar fi trebuit să fie de cel puțin 300 de centimetri, însă în prezent aceasta a ajuns la doar 5 centimetri. Scăderea generală a nivelului a dus la apariția unor zone cu nisip în mai multe locuri, inclusiv în județul Constanța, în apropierea localității Rasova, modificând aspectul zonelor de mal.
Nivelul scăzut al apei pune presiune și pe infrastructura energetică de la Cernavodă. Sâmbătă, 10 octombrie, nivelul apei la Cernavodă a ajuns la minus 259 de centimetri, fiind doar cu trei centimetri peste limita operațională de minus 262 de centimetri. Pentru a gestiona această situație, Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea temporară a debitului evacuat din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei, cu 20 de metri cubi pe secundă.
Această măsură de suplimentare a debitului de pe valea Mostiștei este programată să dureze în perioada 10–18 octombrie 2026. Scopul intervenției este de a ajuta la menținerea unui nivel suficient de ridicat pentru procesul de pompare a apei de răcire necesar funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Fără acest suport, fluviul s-ar putea apropia periculos de limita minimă de funcționare a sistemului de răcire.
Monitorizarea debitelor este esențială în perioadele de secetă, deoarece variațiile de nivel pot afecta atât transportul fluvial, cât și producția de energie. În prezent, debitul de la intrarea în țară rămâne sub pragul de 1.200 de metri cubi pe secundă, ceea ce confirmă faptul că fluviul se află într-o stare de deficit hidrologic semnificativ față de media obișnuită pentru această perioadă a anului.