Debitul Dunării la intrarea în România, măsurat la secțiunea Baziaș, va rămâne în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile ale intervalului de prognoză. Ulterior, se estimează o creștere ușoară a acestui parametru până la nivelul de 1.650 mc/s. Conform datelor emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 19 – 26 septembrie 2026, aceste valori rămân mult sub media multianuală a lunii septembrie, care este de 3.800 mc/s.
În zona de aval a Porților de Fier, debitele fluviului vor înregistra, în general, o tendință de creștere pe parcursul perioadei monitorizate. Totuși, există o excepție în prima parte a intervalului de prognoză, când nivelurile vor rămâne relativ staționare pe sectorul Brăila – Tulcea. Această evoluție a debitelor pe segmentele specifice este monitorizată atent pentru a evalua impactul asupra fluxului de apă pe traseul principal al Dunării.
Analizând prognoza trimestrială pentru luna septembrie, specialiștii au stabilit intervalul de variație al debitului Dunării. Hidrologii au estimat că debitul maxim al fluviului va atinge valoarea de 1.800 mc/s, în timp ce debitul minim va fi de 1.400 mc/s. Aceste estimări oferă un cadru de referință pentru gestionarea resurselor de apă și pentru monitorizarea nivelurilor de scaun ale fluviului în această perioadă a anului.
În ceea ce privește rețeaua de râuri interioare, debitele medii zilnice vor prezenta o caracteristică de stabilitate. Pe toată durata intervalului de prognoză, aceste debite vor rămâne relativ staționare. Totuși, hidrologii avertizează că pot apărea creșteri de niveluri și de debite pe anumite râuri situate în zonele de deal și de munte. Aceste variații sunt prognozate ca fiind mai probabile la mijlocul intervalului de monitorizare.
Cauza potențialelor creșteri pe râurile de munte și de deal este reprezentată de precipitațiile prognozate și de efectul de propagare a acestora. Deși debitele principale rămân sub medie, aceste fluctuații locale pot influența rapid cursul unor ape secundare. Monitorizarea constantă a precipitațiilor este esențială pentru a anticipa modul în care acestea vor modifica dinamica debitelor pe segmentele de munte și deal.
Monitorizarea debitelor fluviilor și a nivelurilor apelor reprezintă un proces continuu de gestionare a riscurilor hidrologice în România. Datele furnizate de instituțiile de specialitate, precum INHGA, sunt fundamentale pentru planificarea utilizării resurselor de apă și pentru gestionarea infrastructurii hidrotehnice. Aceste prognoze ajută la evaluarea stării resurselor naturale în contextul variațiilor sezoniere de precipitații și temperaturi.