Debitul fluviului Dunărea rămâne la un nivel critic, fiind sub jumătate din media multianuală înregistrată pentru luna septembrie. Situația este monitorizată constant de autorități, deoarece prognozele hidrologice indică o tendință de scădere a volumului de apă până la finalul lunii septembrie. Fenomenul nu este limitat doar la teritoriul României, afectând întreg fluviul și țările riverane pe care acesta le traversează, cu consecințe directe asupra gestionării resurselor de apă.
Conform datelor furnizate de oficialii Apele Române Jiu, debitul înregistrat la Baziaș este în prezent de 1.600 mc/s. Această valoare este cu aproximativ 58% mai mică decât media multianuală pentru luna septembrie, care este de 3.800 mc/s. Prognoza realizată de INHGA-CNPH indică faptul că situația ar putea continua să se înrăutățească, estimându-se că debitul va scădea până la aproximativ 1.350 mc/s pe data de 30 septembrie.
La Porțile de Fier, situația debitelor este monitorizată cu atenție, înregistrându-se valori specifice pentru fiecare stație. Debitul afluent prognozat la Baziaș pentru astăzi este de 1.550 mc/s. În ceea ce privește debitele defluente instantanee, acestea au fost de 905 mc/s la Porțile de Fier 1 și de 1.532 mc/s la Porțile de Fier 2, conform măsurătorilor efectuate la ora 06:00.
Scăderea nivelului fluviului se resimte și în alte țări, precum Serbia sau Bulgaria. În Serbia, la Novi Sad s-a înregistrat un debit de aproximativ 1.100 mc/s, în timp ce la Bezdan acesta a fost de circa 860 mc/s. În Bulgaria, valorile raportate au oscilat între 1.400 și 1.570 mc/s, în funcție de stația de măsurare utilizată, confirmând caracterul regional al deficitului de apă.
Evoluția debitelor are implicații majore asupra unor sectoare economice și ecologice esențiale. Reprezentanții Apele Române Jiu subliniază că nivelurile scăzute afectează navigația, transportul, ecosistemele naturale, precum și alimentarea cu apă și gestionarea resurselor hidrice. Din acest motiv, deciziile privind gospodărirea resurselor de apă sunt adaptate permanent în funcție de datele din teren, pentru a răspunde nevoilor de pe parcursul acestui deficit.
Această scădere a debitului Dunării a avut deja efecte asupra infrastructurii energetice din România. Din cauza nivelului scăzut al fluviului, Centrala Cernavodă este oprită încă din perioada verii. Monitorizarea constantă a nivelurilor este vitală pentru a gestiona impactul asupra sectoarelor care depind de volumul de apă al fluviului pentru funcționare sau transport.