Redeschiderea reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi amânată până la jumătatea lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor meteorologice. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat că situația actuală rămâne rezervată din cauza nivelului scăzut al apei. Această problemă afectează direct capacitatea de funcționare a reactoarelor, deoarece este necesară o cantitate specifică de apă pentru sistemele de răcire.
Conform declarațiilor oferite de Cristian Bușoi, prognozele pentru următoarele zece zile indică un debit al Dunării în scădere la intrarea în țară. Deși au existat câteva zile cu creșteri ușoare, se anticipează scăderi importante în perioada următoare. Deși aceste variații nu pun în pericol securitatea energetică și există planuri de rezervă, nivelul apei nu este încă suficient pentru a permite redeschiderea celor două reactoare în condiții de siguranță.
Pentru a compensa lipsa producției de la Cernavodă, România apelează în principal la importuri de energie electrică. În acest context, funcționarea celor patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia a fost esențială pentru menținerea echilibrului. De asemenea, centralele pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, au funcționat la capacitate maximă, alături de alte unități de dimensiuni mai mici, pentru a acoperi cererea de energie.
Energia regenerabilă joacă un rol crucial în gestionarea consumului actual. În timpul zilei, producția solară ajută la acoperirea nevoilor, însă situația a schimbat dinamica față de perioada de dinaintea închiderii reactoarelor. În prezent, producția eoliană a reușit să reducă importurile în anumite momente, atingând valori de 1200 de megawați în perioadele de vârf. Totuși, atunci când producția eoliană este scăzută, importurile pot ajunge la niveluri de 2500 de megawați.
Evoluția consumului și a producției interne depinde de variabilitatea surselor de energie verde. În perioadele cu vânt puternic, importurile de electricitate au fost menținute sub pragul de 1500 de megawați în orele de vârf. În absența acestor condiții meteorologice favorabile, necesitatea de a aduce energie din exterior crește semnificativ, transformând importurile în principala sursă de alimentare pentru rețeaua națională de energie electrică.
Gestionarea sistemului energetic național în perioadele de scădere a debitului fluviilor este o provocare constantă pentru stabilitatea rețelelor de răcire. În România, funcționarea centralelor termice și a celor nucleare depinde de resursele de apă disponibile, factor care poate impune limitări operaționale. Deciziile privind capacitatea de producție sunt strâns legate de prognozele hidrologice și de disponibilitatea surselor de energie alternativă.