Bogdan Hossu, președintele confederației sindicale Cartel Alfa, a criticat dur conceptul de autofinanțare a localităților din România. Acesta a subliniat că ideea ca administrațiile locale să își acopere singure cheltuielile este o eroare, deoarece multe unități nu au resurse suficiente. Conform declarațiilor sale, sursele de venit trebuie identificate clar, pornind de la impozitul pe proprietate și veniturile din activitatea economică locală.
În cadrul discuțiilor, Bogdan Hossu a explicat faptul că impozitul pe proprietățile cetățenilor nu este suficient pentru a acoperi cheltuielile unei administrații locale. El a menționat că a doua sursă de finanțare este cota parte din mediul economic local, însă a subliniat că în zonele izolate sau foarte mici, acest lucru este imposibil. Astfel, dependența de resurse externe rămâne o problemă majoră pentru numeroase comune.
Problema deficitului bugetar a fost abordată ca fiind o responsabilitate a tuturor instituțiilor publice, nu doar a Guvernului central. Bogdan Hossu a declarat că toate instituțiile care consumă bani publici trebuie să reducă cheltuielile pentru a aborda această situație. El a menționat că este necesară o strângere de curea generală, deoarece deficitul este produs de consumul de resurse de către întregul sector public.
Un alt punct critic este modul în care sunt create schemele de ajutor de stat, pe care Bogdan Hossu le-a considerat prost structurate. El a argumentat că oferirea de ajutor unui investitor care își deschide o unitate economică la oraș poate polariza resursa umană, lăsând zonele rurale fără forță de muncă. Este necesară o dezvoltare regională uniformă, care să stimuleze zonele rurale prin investiții care să susțină mai multe localități.
De asemenea, infrastructura de transport a fost identificată ca un obstacol major în dezvoltarea economică regională. Bogdan Hossu a explicat că infrastructura feroviară este deficitară, ceea ce limitează mobilitatea forței de muncă. El a menționat că în ultimii 30 de ani, statul a redus peste 6.000 de kilometri de cale ferată, în loc să modernizeze liniile existente, ceea ce face ca costurile de navetă să fie prea mari pentru cetățeni.
Discuțiile privind finanțarea administrațiilor locale și dezvoltarea regională se încadrează într-un context mai larg de reforme necesare în sectorul public și de gestionare a resurselor de stat. În România, echilibrul dintre bugetele locale și cele de stat rămâne un subiect de dezbatere constantă, având un impact direct asupra capacității de investiții a comunelor și a nivelului de trai al populației din zonele rurale sau periferice.