Investițiile destinate dezvoltării zonelor rurale, inclusiv infrastructura, procesarea alimentelor și serviciile pentru comunități, riscă să fie limitate în cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028–2034. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) au avertizat că propunerea Comisiei Europene de a stabili un prag minim de 10% nu este suficientă pentru a acoperi necesitățile reale ale României. Cele două instituții solicită majorarea acestui prag și stabilirea unor alocări financiare clare și predictibile.
Problema principală identificată de experți constă în absența unui buget distinct și suficient de consistent pentru mediul rural. Conform propunerii actuale, pragul de 10% se aplică alocărilor din planurile naționale și regionale de parteneriat, după ce sunt excluse sumele direcționate către Politica Agricolă Comună (PAC), pescuit și Fondul Social pentru Climă. Această structură presupune că resursele pentru dezvoltarea rurală vor intra în competiție directă cu alte priorități naționale, precum securitatea, apărarea sau dezvoltarea urbană.
În acest context, proiectele cu o vizibilitate politică mai mare sau cu rezultate economice ușor de cuantificat ar putea fi favorizate în detrimentul investițiilor rurale. Alexandra Popa, director executiv al CRPE, a subliniat că decalajele de dezvoltare dintre mediul urban și cel rural impun necesitatea unor garanții financiare mai solide. Ea a menționat că, fără alocări clare, investițiile în cooperative, infrastructură sau servicii pentru comunitățile rurale riscă să fie împinse pe plan secund în noua arhitectură bugetară.
O altă preocupare vizează accesul micii fermieri la finanțare, în special prin intermediul programului LEADER. Márton Balogh, director regional Civitas, a explicat că asocierea este esențială pentru ca micii producători să poată accesa piețele și să își dezvolte afacerile. Organizațiile subliniază că sprijinul trebuie să fie accesibil și cooperativelor agricole care nu au obținut recunoașterea oficială, deoarece limitarea finanțării doar la structurile deja consolidate ar putea dezavantaja fermierii români față de cei din alte state membre.
Impactul acestor decizii este major, având în vedere că zonele rurale ocupă peste 87% din suprafața României. Reforma PAC ar trebui să includă și reînnoirea generațională prin investiții în licee agricole, învățământ dual și pregătire practică în ferme. Totuși, regulile de finanțare pentru cooperative și mecanismele de sprijin depind de negocierile europene și de deciziile luate la nivel național, procese care urmează să fie finalizate în perioada 2026-2027.
Discuțiile privind viitoarea arhitectură a finanțării europene au loc într-un moment în care statele membre încearcă să își definească prioritățile naționale. În prezent, Parlamentul European nu și-a definitivat încă poziția oficială privind reforma Politicii Agricole Comune, procesul de conturarea regulilor de finanțare urmând să fie finalizat probabil până la sfârșitul anului 2026 sau în ianuarie 2027, conform informațiilor disponibile.