România se află într-un moment critic pentru încasarea a 6,43 miliarde euro din PNRR, sumă reprezentândă ultimele două tranșe prevăzute până la sfârșitul anului. Comisia Europeană verifică în prezent dacă investițiile și reformele asumate au fost îndeplinite pentru a valida plățile. Miza este extrem de mare, deoarece de peste 4 miliarde de euro depinde respectarea țintei de deficit bugetar promisă de statul român către Bruxelles.
Un scandal politic intens a izbucnit între actualul ministru al Muncii, Florin Manole, și fostul interimar Dragoș Pîslaru, privind jalonul de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități. Florin Manole a susținut că România riscă pierderea banilor deoarece în raportări ar fi fost incluse persoane decedate sau neeligibile. Din partea sa, Dragoș Pîslaru a respins acuzațiile, argumentând că problemele provin din managementul anterior al ANPDPD și că datele au fost corectate prin verificări riguroase.
Situația financiară este tensionată, deoarece statul a avansat deja plăți pentru proiecte, dar veniturile europene depind de validarea oficială a Bruxellesului. Dacă finanțarea nerambursabilă nu este aprobată, cheltuielile rămân în sarcina bugetului național, afectând echilibrul fiscal. În trimestrul al treilea, proiectele finanțate din PNRR au înregistrat plăți de 12,99 miliarde lei, o creștere semnificativă față de perioada aceeași din anul precedent.
Ministerul Finanțelor a raportat că deficitul a coborât la 78,30 miliarde lei în primele nouă luni din 2026, de la 102,47 miliarde lei în 2025. Deși ponderea deficitului în PIB a scăzut de la 5,31% la 3,81%, ținta pentru întregul an rămâne de 6,2% din PIB. Alexandru Nazare a subliniat că ultimul trimestru este decisiv, deoarece atingerea obiectivului depinde direct de încasarea la timp a fondurilor din PNRR.
Politologii și economiștii avertizează că prioritizarea legislației degrabă pentru a bifa jaloane, decât pentru a parcurge un proces organic de consultare publică, este o eroare strategică. Sergiu Mișcoiu a observat că ambele tabere politice tind să creeze legi „pe repede înainte” pentru a obține banii, ignorând nevoia de reforme fundamentale. Această abordare viciată duce la surprizarea constantă a autorităților de termenele limită și la eșecul obiectivelor de dezvoltare pe termen lung.
Evoluția deficitului bugetar este monitorizată strict de agențiile de rating, deoarece nerespectarea țintelor poate duce la evaluări negative. Dacă România nu reușește să încaseze fondurile europene până la 31 decembrie, riscul de a solicita un acord preventiv cu FMI crește semnificativ. O astfel de măsură ar putea fi utilizată ca o plasă de siguranță în cazul unor șocuri economice, oferind o garanție de credibilitate piețelor financiare.