Curtea de Conturi Europeană a identificat trei cazuri în România în care autoritățile au încălcat regulile privind achizițiile publice. Aceste proceduri au fost finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), instrumentul european prin care este implementat PNRR. Raportul anual al Curții de Conturi Europene privind exercițiul financiar 2025 evidențiază probleme legate de modul în care au fost organizate și atribuite contractele, deși documentul nu oferă detalii despre valorile acestora sau despre eventualele prejudicii cauzate.
Prima problemă identificată de auditori vizează neîmpărțirea unui contract în loturi de către autoritatea contractantă. Această decizie a fost luată fără a fi oferită o justificare conform legislației europene. Împărțirea contractelor în loturi este o măsură care facilitează accesul unui număr mai mare de firme la licitații, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii. Lipsa acestui mecanism poate limita competiția și accesul operatorilor economici la proiectele finanțate prin fondurile europene.
A doua neregulară constatată în România se referă la utilizarea nelegală a unei proceduri simplificate. Auditorii au observat că anunțul de participare nu a fost publicat în mod corespunzător, ceea ce contravine cerințelor de transparență. Publicitatea este un element esențial în achizițiile publice, deoarece permite firmelor eligibile să afle despre contract și să depună oferte. O publicitate insuficientă poate reduce numărul de operatori care participă la procesul de selecție.
În al treilea caz, o autoritate română a utilizat nelegal o procedură negociată fără a publica prealabil un anunț de participare. Această metodă de achiziție este considerată restrictivă și poate fi aplicată doar în condițiile și situațiile strict prevăzute de legislația privind achizițiile publice. Raportul Curții de Conturi Europene nu menționează numele autorităților contractante, proiectele specifice, firmele câștigătoare sau valoarea financiară a acestor trei contracte identificate ca având probleme.
Constatările nu reprezintă o concluzie conform căreia întregul PNRR al României ar fi afectat sau că fondurile europene ar trebui restituite. Nerespectarea regulilor de achiziții nu înseamnă automat că o tranșă de bani plătită României este nelegală sau că un proiect devine neeligibil. Plățile către statele membre sunt legate de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor stabilite în planurile naționale, proces care este verificat separat de auditul privind respectarea normelor de achiziție.
În contextul european, Mecanismul de redresare și reziliență a facilitat plăți masive către statele membre. În anul 2025, Comisia a evaluat 37 de cereri de plată, acoperind un total de 1.174 de jaloane și ținte. Prin acest mecanism au fost efectuate plăți de 87,3 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a susține reconstrucția și reziliența economică a Uniunii Europene.
Problemele de achiziții publice sunt văzute ca o problemă recurentă în utilizarea fondurilor europene la nivelul statelor membre. Raportul subliniază necesitatea unor sisteme de control mai eficiente, atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivelul autorităților naționale. Deși în România au fost identificate aceste trei cazuri punctuale, documentul nu susține existența unor acte de corupție sau a unor fraude specifice în aceste proceduri.