Proiecte de conservare a patrimoniului și dezvoltare turistică finanțate prin PNRR au pierdut sume considerabile de bani europeni înainte de a fi finalizate. În județul Hunedoara, siturile istorice Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana au fost afectate de pierderi financiare, în timp ce în Delta Dunării proiecte de aproximativ 50 de milioane de euro au fost oprite înainte de începerea lucrărilor. Autoritățile invocă studii respinse și licitații tardive ca motive pentru aceste eșecuri.
La Sarmizegetusa Regia, investiția de două milioane de euro pentru protejarea monumentelor va pierde jumătate din finanțare, adică un milion de euro. Alin Țambă, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara, a declarat că execuția în teren este la 50%, însă se speră atragerea a 60% din suma totală, inclusiv studiile anterioare. Restul costurilor va trebui acoperit din bugetul local, deoarece utilizarea altor fonduri europene ar constitui o dublă finanțare interzisă.
Întârzierile de la Sarmizegetusa Regia au început de la nivelul studiilor, deși contractul de finanțare a fost semnat încă din 2022. Deși firma constructoare a câștigat licitația în iunie 2023, lucrările efective au început abia în vara anului trecut, după trei ani de la primirea fondurilor. Răzvan Mateescu, arheologul care a însoțit lucrările, a indicat că procesul de obținere a avizelor a durat până în 2024, limitând drastic perioada de execuție disponibilă.
Există controverse privind firmele care au câștigat licitațiile, în special asocierea formată din Matalprod West și Proactiv. Proactiv are legături cu familia lui Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, prin intermediul unei companii numite Drum Test, deținută de fiicele acestuia. Matalprod West a fost vizată anterior de percheziții ale procurorilor europeni, iar cifra de afaceri a acestei companii a crescut semnificativ de când Laurențiu Nistor ocupă funcția de președinte de județ.
Situl de la Ulpia Traiana a suferit o pierdere totală a întreintegrii finanțări prin PNRR. Proiectul, estimat la aproximativ 2,56 milioane de euro, viza construirea unui muzeu la intrare, crearea unor spații de expunere pentru vestigii și amenajarea unui punct de belvedere. Această intervenție ar fi transformat locația într-un punct turistic relevant, oferind posibilități pentru spectacole și îmbunătățirea acusticii, însă resursele europene nu mai pot fi utilizate.
Gestionarea fondurilor europene prin mecanismele PNRR necesită o execuție riguroasă pentru a evita pierderea subvențiilor. În România, implementarea proiectelor de infrastructură și patrimoniu este adesea îngreunată de procese de licitație tardive și de dificultățile administrative în obținerea avizelor de specialitate. Această situație duce la situații în care sumele alocate sunt returnate sau nu pot fi utilizate, afectând capacitatea comunităților de a atrage venituri din sectorul turismului.