România a încasat aproximativ 7,3 miliarde EUR din totalul de 31,6 miliarde EUR alocate prin cele opt fonduri europene gestionate în comun până la sfârșitul anului 2025. Această sumă reprezintă o rată a plăților de 23,1%, conform datelor prezentate în raportul anual al Curții de Conturi Europene. Nivelul de absorbție raportat de România s-a situat peste media generală calculată la nivelul întregii Uniuni Europene, care a fost de 16,6%.
Analiza detaliată arată că, din întreaga alocare de 31,6 miliarde EUR destinată țării, aproximativ 24,3 miliarde EUR rămâneau încă de plătit la finalul perioadei analizate. Deși procentul românesc de 23,1% pare unul ridicat, auditorii subliniază că acest indicator măsoară doar plățile raportate și nu reflectă întotdeaul progresul fizic al proiectelor. Există posibilitatea ca beneficiarii să fie mult mai avansați în implementarea lucrărilor decât sugerează cheltuielile declarate oficial către state.
La nivelul întregii Uniuni Europene, plățile pentru cele opt fonduri acoperite de Regulamentul privind dispozițiile comune au ajuns la 65,8 miliarde EUR din o sumă totală de 397,3 miliarde EUR. Această evoluție indică o rată generală de 16,6%, deși ritmul de implementare a programelor pentru perioada 2021–2027 este considerat mai lent decât în ciclul bugetar anterior. Pentru fondurile centrale, precum FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune, rata combinată a fost de doar 14,8%.
În ceea ce privește structura fondurilor, există diferențe semnificative între ratele de plată ale fiecărui instrument european. La sfârșitul anului 2025, Fondul de coeziune înregistra o rată de 22%, în timp ce FEDR și FSE+ aveau fiecare un nivel de aproximativ 14%. Pe de altă parte, Fondul pentru o tranziție justă a atins un nivel de 38%, depășind semnificativ principalele fonduri de coeziune utilizate în politicile europene.
Raportul menționează și o presiune financiară asupra bugetului anual al UE, cauzată de concentrarea cererilor de plată. La sfârșitul anului 2025, s-au acumulat cereri restante în valoare de 17 miliarde EUR, sumă care a fost procesată la începutul anului 2026. Această situație a generat probleme de planificare bugetară, deoarece plățile amânate consumă creditele disponibile pentru noile cereri, crescând presiunea asupra resurselor financiare disponibile în cadrul Uniunii Europene.
Gestionarea fondurilor europene de coeziune implică utilizarea unor instrumente financiare complexe, precum Fondul european de dezvoltare regională sau Fondul social european Plus. Aceste resurse sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și a capitalului uman în statele membre. În cadrul actualului cadru financiar, implementarea acestor programe urmărește reducerea disparităților economice dintre regiuni, însă ritmul de absorbție rămâne un subiect de monitorizare constantă pentru autoritățile europene.