Investițiile destinate comunităților rurale, precum dezvoltarea cooperativelor agricole, procesarea agroalimentară și infrastructura, riscă să fie puse pe plan secund în cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028-2034. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) avertizează că resursele pot fi direcționate către alte priorități naționale, precum dezvoltarea urbană, securitatea sau apărarea. Cele două organizații solicită garanții financiare mai solide pentru a asigura acoperirea nevoilor reale din mediul rural.
Pragul minim de 10% propus de Comisia Europeană pentru dezvoltarea zonelor rurale este considerat insuficient de către experți. Acest procent se aplică alocărilor din planurile naționale și regionale de parteneriat, după ce sunt excluse sumele dedicate Politicii Agricole Comune (PAC), politicii comune în domeniul pescuitului și Fondului Social pentru Climă. Organizațiile subliniază că acest prag nu garantează resursele necesare pentru România, deoarece dezvoltarea rurală va concura direct pentru aceleași fonduri cu alte domenii de activitate.
Noua arhitectură bugetară propusă va înlocui actualul sistem al PAC, organizat în doi piloni, cu un cadru integrat de finanțare. În acest nou model, agricultura, coeziunea și alte priorități vor fi finanțate prin planuri naționale și regionale de parteneriat. Deși aproximativ 300 de miliarde de euro ar urma să fie protejate pentru sprijinul veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor, finanțarea pentru investiții mai largi în dezvoltare rurală va depinde de deciziile statelor membre.
Există riscul ca proiectele cu o vizibilitate politică mai mare sau cu rezultate economice ușor de cuantificat să fie preferate în detrimentul investițiilor rurale. Aceste din urmă au beneficii de lungă durată, dar pot fi ignorate în procesul de negociere. Programul LEADER, care sprijină dezvoltarea locală prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL), rămâne prevăzut în arhitectura propusă, însă resursele efective vor depinde de prioritățile naționale și de deciziile finale luate în cadrul negocierilor europene.
Pentru România, dificultățile sunt accentuate de numărul limitat de grupuri de producători active. Conform unei analize CRPE bazată pe datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din iunie 2026, în țară există doar 229 de grupuri și organizații de producători active. Majoritatea acestora sunt organizate sub forma unor cooperative agricole. Dacă noile reguli vor restricționa finanțările doar pentru structurile recunoscute oficial, fermierii români vor fi dezavantajați față de alte state membre.
Dezvoltarea rurală include investiții esențiale în infrastructură, educație, digitalizare și inovare, fiind vitală pentru reducerea decalajelor dintre mediul rural și cel urban. Având în vedere că zonele rurale reprezintă peste 87% din suprafața României, aceste investiții sunt considerate o condiție pentru dezvoltarea întregii țări. O prioritate a viitoarei PAC este reînnoirea generațională, care implică și sprijin pentru liceele agricole și învățământul dual pentru tinerii fermieri.