Perioada în care consumatorii pot comanda produse de pe platformele chinezești se schimbă odată cu noile reglementări impuse de Uniunea Europeană. Până la finalul lunii noiembrie, se introduce o nouă taxă pentru produsele care vin din afara spațiului comunitar, o măsură care urmează să se adauge la taxele deja existente. În România, acest eveniment marchează a treia taxă aplicată în mai puțin de un an, după implementările anterioare care au modificat costul achizițiilor de pe site-urile externe.
Reglementările actuale includ și măsuri care au intrat deja în vigoare, precum taxa fixă de 25 de lei pentru fiecare colet cu o valoare sub 150 de euro, introdusă la 1 ianuarie 2026. Ulterior, de la 1 iulie 2026, a fost aplicată o taxă de 3 euro pentru fiecare categorie de produse pentru coletele cu valoare de maximum 150 de euro. Această structură de taxare înseamnă că o comandă care conține haine, ustensile de grădinărit și ustensile de bucătărie va fi supusă unei taxe de 9 euro.
Impactul acestor decizii este deja vizibil în volumele de import, în special pentru produsele provenite din China. Datele furnizate de Ministerul Economiei din Franța indică faptul că numărul coletelor mici importate în Uniunea Europeană a scăzut cu 30% până la 40% în primele luni de implementare a taxării. Parlamentul a aprobat recent reforma Codului vamal al UE, care introduce o taxă de procesare pentru coletele comandate din afara spațiului comunitar, valoarea exactă a acesteia nefiind încă stabilită.
Adrian Negrescu, analist economic, avertizează că aceste taxe pot afecta sever sectorul de curierat și serviciile poștale, care au cunoscut o creștere semnificativă datorită comerțului online. Acesta susține că orice taxă suplimentară limitează opțiunile clienților și duce la inflație, forțând consumatorii să cumpere aceleași produse la prețuri mai mari. Analistul subliniază că, în loc de taxe, autoritățile ar fi trebuit să se concentreze pe cererea de certificări privind calitatea produselor și respectarea legislației europene.
Strategia Uniunii Europene vizează protejarea industriilor locale în fața concurenței din China, ca răspuns la un deficit comercial masiv. Totuși, există temeri că aceste măsuri nu rezolvă problema calității produselor importate. Adrian Negrescu a explicat că ar fi mai util ca producătorii din afara spațiului comunitar să fie determinați să deschidă centre de producție în Europa, respectând standardele de calitate și legislația locală, pentru a asigura o concurență echitabilă cu jucătorii europeni.
În contextul actual, companii precum BYD caută să își dezvolte prezența prin fabrici în Spania și Franța, încercând astfel să se adapteze la normele europene. Această evoluție reflectă presiunea exercitată de reglementările UE asupra marilor producători externi care doresc să își mențină competitivitatea pe piața unică. Măsurile de protecție economică rămân un subiect central în gestionarea fluxurilor comerciale dintre Europa și Asia.