Negocierile de la Bruxelles privind următorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 au început, punând sub semnul întrebării viitorul finanțărilor agricole. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a emis un avertisment ferm, subliniind că România s-ar putea confrunta cu pierderi financiare masive. Această situație ar putea afecta direct subvențiile oferite fermierilor, investițiile în modernizarea fermelor, dezvoltarea satelor și proiectele de irigații din țară.
Conform estimărilor furnizate de AAC, România riscă o scădere a finanțării pentru sectorul agricol de peste 5,1 miliarde de euro. Într-un scenariu extins, această pierdere ar putea ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de euro în cadrul exercițiului financiar respectiv. Impactul economic nu se va limita doar la fermieri, deoarece între 825 de milioane și 1 miliard de euro ar putea să nu mai circule anual în economiile locale, afectând dezvoltarea regională.
Pe lângă impactul financiar direct, asociația avertizează asupra riscurilor la nivelul pieței muncii din sectorul agroalimentar. Se estimează că între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă ar putea dispărea din cauza acestor reduceri de fonduri. De asemenea, plata medie pe hectar ar putea scădea drastic la aproximativ 110 euro/hectar, o valoare mult sub media actuală de 221 euro/hectar, ceea ce ar pune presiune pe veniturile multor exploatații agricole.
Comisia Europeană propune un nou mecanism în care finanțarea agriculturii ar fi integrată într-un cadru bugetar mai larg, de aproximativ 865 de miliarde de euro. În această propunere, sunt prevăzute 293,7 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și o rezervă de 6,3 miliarde de euro pentru situații de criză. Totuși, organizațiile de agricultori solicită un buget distinct de cel puțin 443 de miliarde de euro la nivelul UE pentru a asigura predictibilitatea.
Structura propusă de Comisia Europeană ar putea duce la o reducerea cu 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I – APIA. Mai grav, asociația semnalează că bugetul pentru investiții prin Pilonul II – AFIR ar putea suferi o reducere și mai drastică. Această schimbare de abordare ridică semne de întrebare privind accesul efectiv la finanțare și capacitatea statelor membre de a direcționa resurse către modernizarea tehnologică a sectorului.
Negocierile pentru bugetul multianual au loc într-un context în care liderii europeni trebuie să găsească un echilibru între diversele politici ale blocului. Această încleștaie bugetară este influențată de presiunea alegerilor din 2027, ceea ce face ca deciziile finale să fie extrem de sensibile. Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a declarat că oficialii români vor cere protejarea fondurilor de coeziune și a banilor destinați agriculturii.