Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat premierului Luca Niculescu să își asume responsabilitatea pentru implementarea unei reforme administrative majore a României. Această propunere vine imediat după instalarea premierului în funcție și vizează, alături de reforma administrativă, o restructurare la nivelul guvernului. Proiectele includ comasarea unor agenții și reorganizarea companiilor de stat care înregistrează pierderi financiare. Termenul limită stabilit pentru finalizarea acestor procese complexe este luna martie 2027.
Reforma administrativă vizează schimbarea structurii actuale, care se bazează pe harta administrativă din 1968. Sistemul actual este caracterizat printr-o administrație fragmentată, formată din mii de localități, comune și orașe, precum și 41 de județe. Această structură este considerată ineficientă și costisitoare, reprezentând o barieră în dezvoltarea țării. Totuși, proiectele de acest tip au fost abandonate în trecut de lideri politici precum Băsescu sau Dragnea, din cauza rezistenței locale.
Implementarea acestor schimbări implică riscuri politice semnificative, deoarece primarii se opun reorganizărilor care le afectează influența. De asemenea, cetățenii pot fi nemulțumiți de necesitatea deplasării la noi centre administrative sau de birocrația necesară pentru schimbarea documentelor de identitate. Un alt factor de opoziție este reprezentat de UDMR, care vede în reforma administrativă o amenințare la adresa compoziției etnice a anumitor regiuni sau localități.
Există mai multe scenarii privind motivația din spatele acestei inițiative propuse de Sorin Grindeanu. Unul dintre acestea ar putea fi dorința de a lăsa o moștenire politică importantă, în contrast cu evenimente precum Ordonanța 13 sau zborurile Nordis. O altă posibilitate este implementarea unei reforme limitate, care să permită tăieri de posturi fără a distruge baza de suveniruri politice a partidului. Totodată, reforma ar putea fi folosită ca instrument de presiune asupra baronilor locali.
O ultimă ipoteză analizează posibilitatea ca aceste reforme să fie folosite pentru a crea contextul necesar înlocuirii premierului Luca Niculescu. Dacă Guvernul Niculescu, care are doar 27% susținere în Parlament, eșuează în procesul de reformă, PSD ar putea justifica debarvarea acestuia. În acest caz, premierul ar putea fi prezentat ca un martir al reformelor, facilitând astfel instalarea unui alt lider, posibil chiar a lui Sorin Grindeanu, în funcția de prim-ministru.
Administrația publică din România este structurată pe baza unităților teritoriale stabilite în perioada comunistă, ceea ce generează o suprapunere de aparate funcționale. Această fragmentare administrativă este adesea criticată pentru dificultatea gestionării resurselor la nivel local și regional. Deciziile privind reorganizarea acestor structuri necesită, de regulă, un consens politic larg pentru a evita blocajele legislative sau protestele sociale masive.