Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că principalele sale priorități pentru perioada următoare vizează funcționarea corectă a Sistemului Energetic Național în timpul sezonului rece. Ministrul a subliniat că urgența mandatului său este trecerea cu bine peste iarnă, punând accent pe protecția consumatorilor vulnerabili. Un alt obiectiv strategic vizează dezvoltarea unor noi capacități de producție și de stocare pentru a asigura stabilitatea sistemului.
Pentru a gestiona eventualele dezechilibre, Guvernul a adoptat pe 30 octombrie 2026 un pachet de măsuri de siguranță care va fi aplicat în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027. Monitorizarea acestor procese va fi realizată la nivel înalt prin intermediul Comandamentului energetic de iarnă. Acest organism va urmări funcționarea sistemului electroenergetic și a transportului gazelor naturale, coordonând toate măsurile operative necesare.
Programul de siguranță prevede asigurarea resurselor și a stocurilor necesare, inclusiv menținerea stocului de gaze la un nivel de 90% din capacitatea de înmagazinare. De asemenea, sunt prevăzute rezerve de combustibil pentru centralele pe cărbune și rezerve energetice din lacurile de acumulare. În prezent, gradul de umplere al depozitelor de gaze se situează la aproximativ 88% din capacitate, fiind aproape de ținta stabilită.
Pe plan social, Dumitru Chisăliță a menționat că va analiza măsurile de sprijin pentru reducerea sărăciei energetice, încercând să ajungă mai eficient la persoanele care au nevoie de ajutor. Pe termen lung, viziunea se concentrează pe un mix energetic diversificat și pe accelerarea dezvoltării stocării prin baterii sau prin acumulare cu pompaj. Aceste soluții tehnice sunt esențiale pentru a crește flexibilitatea întregului sistem energetic național.
Situația resurselor hidro este însă dificilă, deoarece nivelul apei din lacurile de acumulare este de aproximativ 50%, un nivel foarte scăzut. În paralel, România înregistrează un deficit de producție de energie în bandă, neavând energie nucleară disponibilă, ceea ce crește dependența de importuri în perioadele de vârf. Această vulnerabilitate este accentuată de faptul că nivelul apei din lacuri este cel mai slab de mulți ani.
Contextul economic general indică faptul că România se numără printre țările din Uniunea Europeană care au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la producția industrială în luna septembrie, conform datelor furnizate de Eurostat.