România are potențialul de a încasa sume de peste 8 miliarde de euro prin intermediul cererilor de plată 5 și 6 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Guvernul român menține în desfășurare discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a asigura îndeplinirea jaloanelor necesare și deblocarea acestor fonduri europene semnificative.
Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, a comunicat că a analizat împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, stadiul obiectivelor asumate prin cele două cereri de plată menționate. În acest proces, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a contribuit direct la îndeplinirea a 11 jaloane specifice. Ștefan-Ovidiu Popa a subliniat că suma de peste 8 miliarde de euro va intra direct în bugetul de stat după acordarea acestui desemnativ transfer.
Pe plan administrativ, autoritățile lucrează pentru soluționarea unor întârzieri care afectează implementarea proiectelor finanțate prin PNRR. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a raportat existența a aproximativ 2.400 de cereri de plată restante, situația acestora necesitând clarificări până la data de 6 noiembrie. Printre principalele probleme care necesită rezolvare se numără documentația privind auditurile energetice și certificatele, elemente esențiale pentru procesul de plată.
Alexandru Stoica a declarat că prioritatea actuală este deblocarea plăților către companiile românești și către autoritățile locale pentru a permite continuarea investițiilor esențiale. Această acțiune este vitală pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și pentru comunitățile implicate în procesul de dezvoltare. Succesul acestor demersuri depinde de evaluarea riguroasă a cererilor de plată și de respectarea tuturor condițiilor stabilite în relația oficială cu Comisia Europeană.
În ceea ce privește strategia pe termen lung, Ștefan-Ovidiu Popa a menționat că experiența acumulată în implementarea PNRR trebuie utilizată pentru pregătirea viitoarelor proiecte. Acestea vor fi finanțate din fonduri europene în cadrul financiar multianual 2028-2034. Astfel, procesul de gestionare a fondurilor de redresare servește drept model pentru viitoarele perioade de finanțare europeană, optimizând modul în care statul gestionează resursele externe.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă instrumentul principal de finanțare prin care România utilizează fondurile europene pentru a susține tranziția economică și digitală. Acesta funcționează pe baza unor jaloane, respectiv pași de reformă sau investiții, care trebuie îndepliniți pentru ca Uniunea Europeană să elibereze tranchele de bani către bugetul de stat.