Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a anunțat miercuri că aproximativ 3,4 miliarde de euro din fondurile PNRR ar putea fi suspendate de Comisia Europeană. Din totalul de 6,4 miliarde de euro pe care România ar fi trebuit să le atragă prin ultimele două cereri de rambursare, numite 5 și 6, se estimează că doar 3 miliarde de euro vor fi încasate într-o primă fază. Restul de bani va intra într-o zonă de suspendare din cauza problemelor de îndeplinire a reformelor.
Situația critică este cauzată în principal de cererea numărul 6, care este una dintre cele mai mari depuse de România. Aceasta include 104 jaloane și ținte, dintre care 32 prezintă risc de penalizări sau chiar de neprimire a sumelor aferente. Ministrul a explicat faptul că multe reforme și ținte au fost amânate spre finalul perioadei PNRR, ceea ce a generat o presiune mare asupra procesului de raportare către autoritățile europene.
Problemele identificate se împart în trei categorii distincte, prima fiind neîndeplinirea reformelor sau a jaloanelor asumate. A doua categorie vizează investiții finalizate, dar care nu au documentația justificativă necesară pentru a convinge Comisia Europeană de succesul acestora. Ultima categorie se referă la investiții cu probleme privind calitatea datelor, unde informațiile transmise sunt incomplete sau nu respectă formatul solicitat de Comisia Europeană, dificultând procesul de validare.
Alexandru-Mihai Ghigiu a criticat dur conducerea super-agenției AMEPIP, responsabilă cu gestionarea companiilor de stat, pentru erori în raportare. Ministrul a susținut că agenția a transmis date contradictorii către Comisia Europeană și a ignorat recomandările tehnice ale ministerului privind revizuirea indicatorilor. El a declarat că, în cazul în care România va fi penalizată din cauza acestor erori de date, conducerea AMEPIP va trebui să își asume întreaga responsabilitate.
Pentru a încerca recuperarea fondurilor, documentele revizuite vor fi transmise către Comisia Europeană până pe 6 noiembrie. Obiectivul este de a convinge autoritățile europene de îndeplinirea țintelor, astfel încât sumele suspendate să poată fi atrase în primăvara anului viitor. Se așteaptă ca pe 20 noiembrie Comisia Europeană să ia o decizie oficială privind jaloanele îndeplinite, iar plăți pentru sumele aprobate să fie efectuate până la finalul anului.
Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul principal de finanțare pentru transformarea economică și digitală a României, oferind granturi și împrumuturi pentru proiecte strategice. Acesta funcționează pe baza unor jaloane și ținte specifice, care trebuie raportate periodic Comisiei Europene pentru a debloca tranșele de bani. Neîndeplinirea acestor obiecuite poate duce la suspendarea fondurilor sau la aplicarea de penalizări financiare semnificative pentru statul membru.