Ministerele din România au solicitat o sumă de 60 de miliarde de lei suplimentară pentru prima rectificare bugetară a anului, care urmează să fie discutată în ședința de Guvern de vineri, 30 octombrie. Această manevră financiară are ca scop principal acoperirea unor cheltuieli urgente necesare funcționării instituțiilor publice. Totuși, magnitudinea cererii a ridicat semne de întrebare privind capacitatea de finanțare a statului în contextul limitărilor de resurse disponibile.
Ministrul Nazare a declarat că solicitările ordonatorilor de credite sunt exagerate și a subliniat că România nu își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine. El a menționat necesitatea de a fi responsabili în gestionarea banilor publici, precizând că suma de 60 de miliarde de lei nu reprezintă valoarea finală a rectificării. Alocările efective vor fi stabilite ulterior, în funcție de obiectivele privind deficitul bugetar și de necesitățile reale de finanțare.
Printre domeniile prioritare pentru această rectificare se numără sănătatea și agricultura, cu un accent deosebit pe nevoile Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În ceea ce privește necesarul de 11 miliarde de lei invocat pentru sistemul de sănătate, Nazare nu a confirmat acordarea integrală a acestui montant. El a explicat că rectificarea va acoperi nevoile curente, dar strict în limitele obiectivelor bugetare stabilite de Guvern.
Planul Ministerului Finanțelor prevede două etape de ajustare până la sfârșitul anului, prima fiind programată pentru finalul lunii octombrie, iar a doua pentru luna noiembrie. Această dinamică va permite corelarea necesarului de finanțare al instituțiilor cu resursele disponibile și cu evoluția execuției bugetare. În paralel, Ministerul Finanțelor pregătește un raport suplimentar privind situația bugetului de stat, după ce Sorin Grindeanu a solicitat clarificări.
Presiunea asupra bugetului este accentuată de eforturile de reducere a deficitului public. În primele nouă luni ale anului 2026, deficitul bugetar a fost de 78 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,82% din PIB. Această cifră este în scădere față de perioada similară din 2025, când deficitul a fost de 102 miliarde de lei, echivalentul a 5,35% din PIB. Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 11,8%, în timp ce cheltuielile au avansat cu aproximativ 5%.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces critic pentru stabilitatea economică, deoarece autoritățile urmăresc respectarea unor ținte stricte de deficit pentru anul 2026. Monitorizarea evoluției cheltuielilor și a veniturilor este esențială pentru a asigura echilibrul financiar al statului. Deciziile luate în cadrul acestor rectificări vor influența direct capacitatea Guvernului de a finanța serviciile publice fără a compromite stabilitatea macroeconomicajă pe termen lung.