Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reacționat dur la acuzațiile aduse de fostul premier Ilie Bolojan cu privire la gestionarea bugetului instituției sale. Conflictul a izbucnit în urma rectificării bugetare recente, după ce Ilie Bolojan a criticat modul în care resursele au fost administrate și capacitatea de a atrage fonduri europene. Alexandru Rogobete susține că problemele financiare apărute în sistem sunt rezultatul unor decizii anterioare de tăiere a fondurilor necesare.
Conflictul a luat amploare după ce Ilie Bolojan a susținut că ministerul nu a reușit să atragă fonduri europene în valoare de 700 de milioane de lei. Fostul premier a criticat și distribuția fondurilor, afirmând că rectificarea bugetară reflectă un eșec în prioritizarea resurselor și în accesarea programelor de coeziune sau PNRR. Conform lui Bolojan, sumele alocate suplimentar sunt o consecință a gestionării defectuoase a bugetului de către actualul ministru.
În replică, Alexandru Rogobete a declarat că a solicitat de la începutul anului suma de 660 de milioane de lei pentru finanțarea serviciilor de urgență. Totuși, acesta afirmă că Ilie Bolojan a redus această sumă cu 200 de milioane de lei. Ministrul a subliniat că, odată cu rectificarea bugetară aprobată vineri, serviciile de urgență au primit înapoi acești 200 de milioane de lei, exact cât fusese diminuat anterior.
Alexandru Rogobete l-a acuzat pe fostul premier că a creat o criză financiară în cadrul serviciilor de urgență și că încearcă să transfere responsabilitatea asupra deficitului de finanțare. Ministrul a declarat că cifrele demonstrează falsitatea afirmațiilor lui Ilie Bolojan și că sănătatea nu trebuie folosită ca instrument de propagandă politică. El a susținut că deciziile de tăiere a bugetului au afectat direct funcționarea sistemului de urgență.
Ilie Bolojan a menționat în cadrul disputei că evoluția deficitului a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului. Această cifră este comparată cu pragul de 5,31% înregistrat în aceeași perioadă din 2025. De asemenea, fostul premier a punctat că investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei în comparație cu anul precedent, context în care gestionarea bugetului de sănătate a fost criticată.
Gestionarea bugetelor de stat și a deficitului fiscal reprezintă un element central în stabilitatea economică a țării. Monitorizarea indicatorilor precum procentul deficitului raportat la PIB este esențială pentru deciziile de politică fiscală și pentru alocarea resurselor către sectoarele critice, precum sănătatea sau infrastructura. Aceste procese de rectificare bugetară sunt instrumente prin care Guvernul încearcă să echilibreze cheltuielile cu veniturile disponibile.