Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a oferit detalii despre modul în care a fost construită noua rectificare bugetară, subliniind că procesul s-a bazat pe o gestionare atentă a resurselor. Conform declarațiilor sale, alocările de fonduri au fost direcționate către nevoile urgente de la finalul anului și către proiectele de investiții care trebuie finalizate. Această strategie a fost implementată fără a aduce cheltuieli suplimentare la bugetul de stat.
Procesul de rectificare a fost susținut de o evaluare realistă a veniturilor și a obligațiilor de plată ale statului. Alexandru Nazare a precizat că echipele tehnice ale Ministerului Finanțelor au analizat execuția bugetară pentru fiecare ordonator principal de credite. În urma unor discuții cu aceștia, au fost onorate solicitările urgente, în timp ce plățile care pot fi amânate vor fi abordate doar atunci când spațiul bugetar și fiscal va permite acest lucru.
O componentă importantă a acestei decizii de gestiune este reținerea de 10% din creditele aprobate, o măsură prevăzută de Legea finanțelor publice. Alexandru Nazare a explicat faptul că aceste sume sunt deblocate doar acolo unde necesarul este demonstrat, având sectorul sănătății ca prioritate. Ministerul va continua evaluarea riguroasă a necesarului real al fiecărui ordonator până la finalul anului, menținând controlul asupra acestor fonduri.
La nivel global, cheltuielile bugetului general consolidat sunt în scădere cu 1,2 miliarde de lei față de programul anterior rectificării. Ministrul a menționat că ținta de deficit cash de 6,2% din PIB rămâne neschimbată. Execuția bugetară de la novembru confirmă o direcție de management responsabil, având un deficit de 3,81% din PIB, o cifră mai mică față de 5,31% înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut.
Prioritatea principală a Guvernului rămâne asigurarea finanțării serviciilor publice și a investițiilor, menținând în același timp un control strict asupra cheltuielilor. Alexandru Nazare a susținut că reducerea deficitului și respectarea obligațiilor statului trebuie să funcționeze împreună și să se susțină reciproc. Această abordare vizează menținerea angajamentelor asumate de România în limitele permisibile de stabilitate fiscală.
Monitorizarea deficitului bugetar este un indicator esențial pentru stabilitatea economică a țării și pentru capacitatea statului de a-și onora plățile. În cadrul Uniunii Europene, respectarea limitelor de deficit este un criteriu fundamental pentru gestionarea responsabilă a finanțelor publice. Deciziile privind rectificările bugetare influențează direct capacitatea de investiții a statului și echilibrul fiscal pe termen lung.