Volumul total de apă distribuită în România pe parcursul anului 2025 a ajuns la aproximativ 2,61 miliarde m³. Această cifră reprezintă o scădere de 14,5% în comparație cu indicatorii înregistrați în anul 2024. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, această evoluție negativă a fost determinată în principal de diminuarea cantităților de apă direcționate către sectorul agricol, precum și către domeniile de industrie și construcții.
În ciuda scăderii volumului general, consumul de apă din partea populației a înregistrat o tendință opusă. Volumul distribuit către cetățeni a crescut cu 75.969 mii m³ față de perioada precedentă. Această creștere a cererii de către public coincide cu o îmbunătățire a gradului de conectare la rețelele publice. Institutul Național de Statistică a menționat că accesul populației la sistemul de alimentare continuă să evolueze pozitiv, trecând de la un nivel de 77,6% la 78,2%.
La nivelul întregii țări, numărul persoanelor conectate la sistemul public de alimentare cu apă a ajuns la 14.887.537 de locuitori. Această valoare reprezintă 78,2% din totalul populației rezidente a României, înregistrând un plus de 105.478 persoane față de anul 2024. Din punct de vedere geografic, cele mai mari cantități de apă au fost distribuite în zonele de bazine hidrografice Buzău-Ialomița, cu un pondus de 36,3%, și Argeș-Vedea, care a înregistrat 15,8%.
Analiza datelor INS evidențiază însă disparități regionale semnificative în ceea ce privește accesul la acest serviciu esențial. Regiunea București-Ilfov deține cel mai mare grad de racordare, cu o pondere de 98,3% din populația sa. Următoarele poziții în clasamentul accesului sunt ocupate de regiunea Sud-Est, cu 89,9%. În partea opusă, regiunea Nord-Est prezintă cel mai scăzut nivel de conectare la sistemul public, cu doar 53,3%, fiind urmată de regiunea Sud-Muntenia, care are un grad de racordare de 71,6%.
„Volumul de apă distribuită în România a fost de aproximativ 2,61 miliarde m³ în anul 2025. Accesul populației la rețeaua publică continuă să se îmbunătățească, de la 77,6% la 78,2%, dar disparitățile regionale rămân enorme (53,3% Nord-Est vs. 98,3% București-Ilfov)”, explică în comunicatul său de miercuri Institutul Național de Statistică. Raportul subliniază importanța monitorizării consumului pe sectoare pentru gestionarea resurselor hidrice naționale.
Monitorizarea indicatorilor de consum de apă este un proces continuu realizat de autoritățile statistice pentru a evalua infrastructura de utilități din țară. Datele privind distribuția apei sunt esențiale pentru planificarea investițiilor în rețelele de apărament și pentru gestionarea resurselor în contextul nevoilor de producție industrială și agricolă. Această supraveghere permite identificarea zonelor care necesită intervenții pentru a reduce decalajele de acces dintre regiunile de dezvoltare.