Piața imobiliară din București trece printr-o etapă de maturitate, extinzându-și activitatea dincolo de granițele țării prin exportul de capital și modele de business. Dezvoltatorii imobiliari anticipează că, până în anul 2036, Bucureștiul va deveni un oraș policentric, format din mai multe centre urbane integrate. Această transformare va fi susținută de investiții care să egaleze sau să depășească volumul înregistrat în ultimul deceniu, punând un accent deosebit pe dezvoltarea infrastructurii de viață.
Compania One United Properties a marcat o expansiune internațională prin înregistrarea primei entități în Statele Unite la 1 ianuarie 2026. Primul oraș vizat este Nashville, unde operațiunile sunt coordonate de fondatori, în condiții de deschidere pentru investitori. Această mișare este susținută de investitori români care doresc să își diversifice portofoliul geografic. În același timp, la București, compania menține o încredere maximă, având proiecte precum One Floreasca Sunset cu un nivel de rezervare de 75%.
Alți jucători majori din sector își stabilesc ținte financiare ambițioase pentru perioada următoare. Redport urmărește ca până la finalul anului 2027 valoarea proiectelor sale să depășească pragul de un miliard de euro, având deja un portofoliu de 750 de milioane de euro la finalul acestui an. HILS Development se concentrează pe regenerarea urbană, având în portofoliu între 2.000 și 3.000 de apartamente în construcție, inclusiv proiectul HILS Republica, care transformă o zonă industrială dezafectată.
Centrul istoric al capitalei este identificat ca o oportunitate majoră de creștere, însă necesită sprijin concret din partea autorităților. Dezvoltatorii subliniază importanța parteneriatului public-privat pentru revitalizarea zonelor cu probleme juridice istorice. Noul Cod al urbanismului introduce contractul de urbanizare, un instrument care permite negocierea costurilor de infrastructură între primărie și dezvoltator încă din faza de PUZ. Această reglementare este văzută ca o soluție pentru a evita pierderile de timp în procesele de planificare și autorizare.
Evoluția prețurilor rămâne un subiect de interes pentru consumatori, cu tendințe de creștere pe termen lung. Bogdan Bălașa, reprezentant al HILS Development, estimează că media prețurilor pe metru pătrat în București ar putea crește de la 2.500 de euro la o valoare cuprinsă între 3.500 și 4.000 de euro în următorii zece ani. În paralel, se pune accent pe nevoia de locuințe accesibile, sector care ar putea beneficia de finanțări europene de peste 50 de miliarde de euro, resurse pe care România nu le-a utilizat încă.
Contextul economic general indică o perioadă de ajustări și reglementări stricte în diverse sectoare financiare. În timp ce sectorul imobiliar caută instrumente de stabilitate prin legislația urbanistică, alte ramuri, precum instituțiile financiare de creditare rapidă (IFN), se confruntă cu reguli mai dure impuse de BNR. Aceste schimbări legislative și economice de amploare pot influența capacitatea de finanțare și ritmul de dezvoltare al întregului ecosistem de investiții din țară.