Ministerele solicită sume de bani pentru rectificarea bugetară care pot ajunge la aproape 3% din PIB. Această cerere de finanțare vine într-un moment în care prima rectificare, planificată pentru finalul lunii octombrie, ar trebui să fie una de urgență, destinată doar acoperirii unor necesități critice. Suma solicitată de instituțiile statului este considerată semnificativă, având în vedere că strategia Guvernului vizează rezolvarea unor probleme urgente, nu o expansiune generală a cheltuielilor.
Ministerul Finanțelor a adoptat o poziție fermă în cadrul discuțiilor privind această rectificare, insistând pe limitarea strictă a cheltuielilor. Această abordare este dictată de spațiul fiscal limitat al țării. Alexandru Nazare a explicat că prima intervenție bugetară va avea loc până la finalul lunii octombrie, urmând ca banii să fie realocați către domenii specifice, precum sănătatea sau plata dobânzilor, care au cunoscut o creștere de peste 26% în acest an.
După această etapă de urgență, este prevăzută o a doua rectificare bugetară pentru luna noiembrie. Această a doua intervenție va avea rolul de reglaj pentru închiderea anului, având termenul limită de 30 noiembrie. Guvernul urmărește prin acest proces să stabilizeze situația bugetară înainte de finalul exercițiului financiar, însă trebuie să țină cont de faptul că cererile ministeriale nu implică automat acordarea tuturor sumelor solicitate.
Un factor de incertitudine major care poate afecta bugetul este legat de granturile din cadrul PNRR. Există riscuri legate de ultimele cereri de plată transmise către Comisia Europeană pentru evaluare. Dacă anumite sume vor fi pierdute, presiunea asupra deficitului bugetar va crește considerabil. Este esențial ca aceste date să fie clarificate înainte de implementarea celei de-a doua rectificări bugetare planificate pentru finalul lunii noiembrie.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, ținta de deficit pentru întregul an este fixată la 6,2% din PIB în termeni cash și la 6% în termeni ESA, conform standardelor europene. La nivelul primelor nouă luni, deficitul bugetar a înregistrat 78,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această valoare indică o diminuare anuală de 1,5 puncte procentuale față de perioada aceeași din anul precedent, când deficitul a fost de 102,47 miliarde lei.
Monitorizarea deficitului bugetar este un proces continuu, deoarece în ultimele trei luni ale anului se concentrează de obicei plăți masive de la buget. Acestea pot depăși chiar 2% din PIB, influențând direct capacitatea de finanțare a statului. Controlul cheltuielilor în perioadele de rectificare este crucial pentru menținerea stabilității economice și respectarea limitelor de deficit impuse de normele naționale și europene.