Banii acumulați în cadrul Pilonului II nu sunt pierduți în cazul decesului unui participant, ci sunt transferați către moștenitorii legali. Corina Cojocaru, CEO BT Pensia Noastră, a explicat acest proces în cadrul emisiunii ZF Generația Pilon II, precizând că ordinea moștenirii urmează regulile legale. Dacă persoana decedată nu are copii, sumele trec către părinți, iar în cazul în care aceștia nu există, banii sunt direcționați către frați.
Procedura de transfer necesită intervenția moștenitorilor la notar, deoarece administratorul fondului nu poate afla singur despre decesul unui participant. Notarul solicită administratorului soldul contului, iar acesta are obligația de a răspunde în termen de 2-3 zile. Pe baza certificatului de moștenitor emis, fiecare moștenitor are posibilitatea de a retrage partea care îi revine direct în contul bancar sau de a muta acele sume în propriul cont de Pilon II.
Contribuțiile la Pilonul II se cumulează din toate activitățile profesionale ale unui individ, ceea ce înseamnă că persoanele cu două joburi în România au o contribuție mai mare. Procesul de plată implică reținerea de către angajator a contribuției de asigurări sociale (CAS) de 25% din salariul brut, pe care o virează statului. Ulterior, Casa de Pensii direcționează o cotă de 4,75% din salariul brut către fondul de pensii ales de participant.
Există o întârziere de două luni între momentul plății efectuate de angajator și încasarea efectivă de către fondul de pensii. Astfel, sumele investite în luna octombrie reprezintă, de fapt, contribuțiile aferente lunii august. Această structură de plată este importantă pentru înțelegerea fluxului financiar. În cazul persoanelor care au lucrat în România și ulterior au plecat din țară, contul de Pilon II rămâne activ, iar banii acumulați continuă să fie investiți.
La revenirea în România și reangajare, noile contribuții se adaugă peste suma deja existentă în contul participantului. Această continuitate asigură păstrarea capitalului acumulat anterior. Această modalitate de funcționare a conturilor individuale permite acumularea progresivă a resurselor pentru pensie, indiferent de perioadele de inactivitate profesională din țară, oferind o formă de protecție a economiilor pe termen lung pentru cetățenii care revin pe piața muncii locală.
Sistemul de pensii private din România prezintă o disparitate între numărul de conturi deschise și numărul de plăți active. Conform datelor furnizate de ASF, în luna august sistemul înregistra un total de 8,6 milioane de participanți, însă doar 4,6 milioane dintre aceștia au avut contribuții efectuate în luna respectivă.