Viteza de creștere a economiei României a intrat într-un ritm mai scăzut, iar nivelul PIB-ului potențial este estimat în prezent la aproximativ 2% pe an. Această valoare reprezintă o scădere față de perioada de dinaintea pandemiei, când indicatorul se situa între 3,5% și 3,75%. Totuși, un ciclu investițional mai puternic ar putea preveni un declin mai sever și ar putea ridica potențialul de creștere la un interval cuprins între 2,4% și 2,7% pentru perioada 2027 – 2029.
Conform unei analize realizate de Valentin Tătaru, economist ING România, provocarea viitoare va depinde de eficiența utilizării activelor noi, nu doar de volumul investițiilor în infrastructură. Deși România a reușit să reducă decalajul față de Europa de Vest, trecând de la 44% din media UE în 2007 la 78% în 2025 în termeni de putere de cumpărare, câștigurile rapide pentru recuperarea acestui decalaj au fost deja epuizate. Procesul de convergență continuă, dar cu o viteză redusă.
Economia românească a înregistrat o creștere de doar 0,7% în 2025 și se anticipează o contracție anuală în 2026. Slăbiciunea actuală este cauzată de factori ciclici, precum consolidarea fiscală, inflația ridicată, consumul scăzut și scăderea cererii externe. Prognoza ING pentru avansul PIB în perioada 2027 – 2028 este de aproximativ 2,2%, în timp ce pentru a depăși pragul de 3,0% ar fi necesară o utilizare mult mai intensă a forței de muncă și o productivitate sporită.
Un factor critic în această evoluție este tranziția de la investițiile publice la cele private. Finanțările din PNRR se vor încheia în august 2026, iar deși vor continua proiectele din fondurile de coeziune, investițiile publice vor scădea. Importanța transferului către capitalul privat devine vitală, deoarece infrastructura nouă, cum ar fi autostrăzile sau rețelele digitale, trebuie să stimuleze producția industrială și capacitatea logistică pentru a asigura o creștere sustenabilă a economiei pe termen lung.
Productivitatea muncii reprezintă domeniul care a încetinit cel mai mult creșterea PIB-ului. Comisia Europeană a estimat că productivitatea reală a muncii pe oră a crescut cu 4,5% pe an între 2015 și 2019, însă în intervalul 2020-2025 această rată a scăzut la circa 2,0%. Această încetinire este cauzată de o adoptare mai lentă a tehnologiilor și de o capacitate de inovare redusă, reflectată și de cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare, care în 2025 au fost de doar 0,5% din PIB.
Demografia reprezintă un alt element de presiune asupra indicatorilor economici. Populația României a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la 19,0 milioane în 2025, iar grupa de vârstă între 20 și 64 de ani a scăzut de la 13,4 milioane la 11,0 milioane. Deși tendința demografică este negativă, impactul poate fi parțial amortizat prin creșterea ratei de ocupare a femeilor și a tinerilor, precum și prin utilizarea mai productivă a migrației.