Ajustarea fiscală în România trebuie să continue în anii următori pentru a atinge ținta de deficit de 3% din PIB până în 2031, însă spațiul pentru noi creșteri de taxe este tot mai limitat. Această analiză a fost prezentată de Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe PwC România, subliniind necesitatea unui mix care să permită consolidarea fără a fragiliza creșterea economică. În contextul în care economia resimte deja presiunea, cu o creștere estimată la doar 0,7% anul acesta, deciziile fiscale devin critice.
România a parcurs o perioadă de corecție bugetară extrem de rapidă, realizând în doar douăsprezece luni ceea ce alte state eșolonează pe trei sau patru ani. După ce deficitul a ajuns la 9,3% din PIB, autoritățile au optat pentru majorări de taxe, inclusiv creșterea cotei de TVA de la 19% la 21% și a impozitului pe dividende de la 10% la 16%. Deși aceste măsuri au adus venituri, ele au generat și presiune asupra consumului și investițiilor.
Datele Ministerului Finanțelor arată că măsurile de majorare a fiscalității au avut un impact asupra bugetului, înscrisând o creștere de 22,2% a încasărilor din TVA între august 2025 și iulie 2026. Totodată, deficitul a început să scadă, fiind de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025. Agențiile de rating, precum Fitch, Moody's și S&P, au menținut România în categoria recomandată investițiilor, dar cu o perspectivă negativă.
Pentru a continua reducerea deficitului, care este estimat de Comisia Europeană la aproximativ 6,2% pentru acest an, specialistul propune trei direcții majore. Prima este îmbunătățirea colectării, având în vedere că în 2023 statul a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza neîncasării TVA-ului, un gap de conformare mult peste media Uniunii Europene. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică și sistemul e-Transport poate recupera sume semnificative fără a mări taxele.
A doua măsură vizează reforma cheltuielilor publice, asigurând în același timp investițiile în infrastructură, energie, educație și digitalizare. A treia propunere este creșterea predictibilității pentru companii, prin evitarea schimbărilor frecvente ale regulilor fiscale. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, anunțată pentru anul 2027, este văzută ca un pas spre stabilitatea necesară pentru atragerea investițiilor și susținerea competitivității economice.
Evoluția indicatorilor macroeconomici arată impactul presiunii fiscale asupra populației și companiilor. În urma majorărilor de taxe, inflația a atins un vârf de 10,85% în mai, iar în septembrie aceasta a urcat din nou la 6,61%, conform datelor INS. De asemenea, comerțul cu amănuntul a înregistrat scăderi de volum ale cifrei de afaceri, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de evoluție negativă, conform informațiilor Eurostat.