România se află într-un moment critic pentru stabilitatea sa financiară, așteptând vineri decizia agenției S&P Global privind noul rating suveran. Evaluarea vine într-un context marcat de incertitudine politică și presiuni economice, având în vedere că poziția actuală a țării se situează la ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare ar putea împinge România în categoria speculativă, cunoscută pe piețele financiare sub denumirea de „junk”.
Instabilitatea politică de la București reprezintă un factor de risc major, deoarece Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină voturile necesare pentru învestirea noului Guvern. Acest blocaj adaugă presiune peste problemele fiscale deja existente, influențând percepția investitorilor internaționali. Piețele financiare au început deja să reacționeze la aceste semnale, seenându-se că leul a coborât la minime record, în timp ce randamentele obligațiunilor românești cu maturitate de zece ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni.
O retrogradare la nivelul „junk” ar putea declanșa vânzări forțate de către fondurile de investiții care au reguli stricte împotriva deținerii de obligațiuni cu rating speculativ. Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de aproximativ 25% pentru o astfel de retrogradare. Strategul subliniază că agențiile ar putea tolera o perioadă de instabilitate politică dacă consolidarea fiscală rămâne pe drumul cel bun, însă o abatere de la disciplina bugetară sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat scăderea ratingului.
Deși există riscuri, anumite date oferă argumente pentru menținerea ratingului actual, precum îmbunătățirea execuției bugetare. Deficitul consolidat a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, deși ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB. Analiștii de la Capital Economics menționează că sunt necesare însă mult mai multe progrese pentru a liniști investitorii și pentru a elimina complet riscul unei retrogradări de credit.
Presiunea asupra datoriei externe rămâne însă o problemă severă, deoarece ritmul de acumulare al datoriei a fost de trei ori mai rapid decât în perioada pre-pandemie, conform viceguvernatorului BNR Cosmin Marinescu. Costurile cu dobânzile au ajuns deja la aproximativ 3% din PIB, ceea ce înseamnă că statul cheltuiește pe dobânzi mai mult decât obiectivul de deficit propus. Nevoi de finanțare ale țării au depășit pragul de 10% din PIB, un nivel considerat dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc.
În cadrul cadrului european, România și-a asumat angajamentul de a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Această țintă impune o disciplină fiscală strictă, în ciuda fluctuațiilor politice interne. Menținerea ratingului de „investment grade” este esențială pentru a evita creșterea costurilor de finanțare și pentru a asigura accesul la capital la rate sustenabile, într-un context în care rezervele valutare ale BNR au scăzut cu 4,8 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie.