Venitul mediu al unui cetățean român a ajuns la 4.222 lei lunar în al doilea trimestru al anului 2026, conform datelor publicate de INS. Această sumă reflectă o creștere de 3,9% față de trimestrul anterior, în condițiile în care veniturile pe gospodărie au atins 10.204 lei. Această valoare a gospodariei este cu 15,7% mai mare decât s-a înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, marcând un avans semnificativ al resurselor financiare disponibile.
Analizând structura acestor venituri, se observă că veniturile bănești pe o persoană s-au ridicat la 4.033 lei, în timp ce cele în natură au fost echivalate cu 189 lei. Un aspect important este evoluția numărului de persoane pe familie, care a scăzut la 2,42 persoane în anul curent, de la 2,51 în T2 2024 și 2,57 în 2020. Această scădere a dimensiunii familiei explică motivul pentru care creșterea veniturilor pe persoană pare mai accentuată decât cea raportată la nivelul întregii gospodării.
În ceea ce privește puterea de cumpărare, ajustarea cu inflația medie lunară de 10,66% pe T2 2026 indică o creștere surprinzătoare de 1,4% a puterii de cumpărare pentru sumele în bani pe persoană. Avansul total de 12,2% în bani s-a situat peste media celor trei inflații anuale care au depășit pragul de 10% între aprilie și iunie 2026. Totuși, dacă se ia în calcul venitul total pe persoană, diminuarea este considerată marginală, fiind vorba de o scădere de 0,2%.
Structura veniturilor totale a fost influențată major de salarii, care și-au crescut ponderea de la 66,6% în T2 2023 la 72,1% în T2 2026. În același timp, importanța veniturilor din prestații sociale a rămas sub pragul de 20%, înregistrând o valoare de 19,6%, cea mai mare de la anul 2024 încoace. Pe de altă parte, veniturile în natură au scăzut la un nivel istoric de 4,5%, iar cele din activități independente s-au redus la 1,3%.
La capitolul cheltuieli, ponderea alocată locuinței și utilităților a crescut la 16,5%, reprezentând cea mai mare valoare din perioada analizată, după liberalizarea tarifelor la energia electrică. În schimb, cheltuielile cu produsele alimentare au scăzut la 37,2%, fiind la cel mai mic nivel din ultimii opt ani. Alte segmente de consum au înregistrat scăderi, precum sectorul HoReCa, care a ajuns la 2,3%, sau bugetele alocate educației și recreerii, reflectând o tendință de austeritate în bugetul gospodăriilor.
Evoluția acestor indicatori de consum și venituri apare într-un context economic marcat de previziuni dificile. FMI a redus prognozele pentru România, anticipând o recesiune în anul 2026 și o revenire mai lentă în 2027, menționând că condițiile de pe piața muncii ar putea înrăutări. Această situație macroeconomică oferă un fundal pentru observarea ritmului de creștere a veniturilor reale, care a fost pe contrasens cu evoluția economiei în prima jumătate a anului curent.