Numărul companiilor și al persoanelor fizice autorizate care intră în insolvență va continua să crească pe parcursul acestei ierni, conform analizelor realizate de experții de la Sierra Quadrant. Se estimează că vârful presiunii economice va fi atins la începutul anului 2027, într-un context marcat de costuri ridicate. În primele opt luni ale anului, 4.782 de entități au intrat în insolvență, un număr cu aproape 5% mai mare față de aceeași perioadă din 2025.
Evoluția datelor arată o accelerare recentă a procedurilor de insolvență, după un prim semestru care a fost cel mai slab din ultimii opt ani. În acea perioadă au fost înregistrate 3.855 de cazuri noi, o creștere de 12,4%. Deși luna august a prezentat un ritm mai liniștit, cu doar 357 de cazuri, luna septembrie a adus 869 de dosare deschise, reprezentând cel mai ridicat nivel lunar din ultimii ani. Dacă această tendică se menține, anul 2026 ar putea depăși pragul de 7.000 de insolvențe.
Costurile cu energia reprezintă unul dintre principalii factori care vor pune presiune pe firme în perioada de iarnă. Piața gazelor pentru companii a fost liberalizată de la 1 aprilie, iar prețul angro s-a dublat între februarie și septembrie. Contractele pentru perioada 2026–2027 se tranzacționează în jurul a 380 de lei pe MWh. În ceea ce privește electricitatea, prețurile pentru primul trimestru din 2027 sunt estimate între 861 și 905 lei pe MWh pe piața la termen.
Consumul scăzut și inflația contribuie, de asemenea, la fragilizarea afacerilor, în special în sectoarele HoReCa, retail și construcții. Gospodăriile au cheltuit cu 2,5% mai puțin în primul semestru, iar vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 5,7% în iulie. De asemenea, costul banilor rămâne ridicat, dobânda-cheie a BNR fiind de 6,5%, în timp ce cursul euro a atins peste 5,35 lei în octombrie. Aceste elemente cresc costurile importurilor și ale chiriilor pentru mii de firme.
Sectorul construcțiilor este cel mai expus la risc, deși comerțul conduce numărul total de insolvențe cu 1.082 de cazuri în primele opt luni. Agricultura a înregistrat cea mai rapidă creștere a insolvențelor, cu peste 52%, pe fondul secetei și al costurilor ridicate. Din punct de vedere regional, județele Vaslui, Bistrița-Năsăud și Vrancea au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de falimente. În schimb, regiunile cu economii mai sofisticate, precum Cluj, Bihor și Timiș, au înregistrat scăderi.
În contextul economic actual, firmele românești se confruntă cu o lipsă de lichiditate care poate declanșa un efect de domino. În România, creditul bancar acordat companiilor reprezintă aproximativ 20% din PIB, o cifră mult mai mică decât în Polonia, Cehia sau Ungaria, unde aceasta este de 50%, sau peste 100% în media Uniunii Europene. Această structură forțează companiile să se finanțeze prin amânarea plăților către furnizori, ceea ce devine extrem de riscant atunci când consumul scade.