Utilizarea inteligenței artificiale (IA) în cadrul companiilor din România este extinsă, însă procesul de integrare rămâne la un nivel superficial, conform unui studiu de specialitate. Cercetarea, realizată la comanda Edge Institute și a Confederației Patronale Concordia, a fost efectuată în perioada 30 iunie – 28 iulie 2026. Sondajul a vizat 1.003 firme care dețin cel puțin zece angajați, evidențiind un decalaj semnificativ între utilizarea ocazională și integrarea structurală a tehnologiei.
Datele colectate relevă faptul că 61,7% dintre firmele cu peste zece angajați utilizează IA într-o formă sau alta, dar doar 13,5% o folosesc în mod regulat. Mai puțin de 4% dintre întreprinderi au reușit să integreze această tehnologie direct în procesele interne ale firmei. În majoritatea cazurilor, utilizarea se limitează la activități izolate, precum scrierea de texte prin intermediul unui chatbot, fără a exista reguli sau procese bine definite în spate. În 56% dintre companiile care folosesc IA, tehnologia este accesibilă unui sfert de angajați.
Eficiența economică este un factor critic, deoarece adoptarea IA în companiile europene crește productivitatea muncii cu aproximativ 4%, fără a reduce numărul de angajați. Pentru firmele din România care nu utilizează sistematic inteligența artificială, acest fenomen reprezintă un cost de oportunitate estimat la circa 32 de miliarde de lei pe an. Pregătirea instituțională este deficitară, deoarece doar 20% dintre firme au măsuri de formare pentru angajați, iar doar 15% consideră IA o componentă importantă a propriei strategii de dezvoltare.
Nivelul de digitalizare influențează direct adoptarea tehnologiei, existând o diferență de 58 de puncte procentuale între firmele fără instrumente digitale (33%) și cele cu trei sau mai multe (91%). Infrastructura digitală deficitară afectează în mod special companiile mici, unde 55% dintre firmele cu 10-25 de angajați nu folosesc niciun instrument digital măsurat. Pe de altă parte, companiile mari prezintă o rată de neutilizare a instrumentelor digitale de doar 3%, ceea ce facilitează o tranziție mai ușoară către tehnologiile avansate.
În ceea ce privește finanțarea, 78% dintre firmele care intenționează să investească în IA identifică nevoia de resurse externe. Guvernul Luca Niculescu a anunțat, în cadrul programului de guvernare 2026-2028, introducerea unor vouchere pentru adoptarea de IA, cloud și securitate cibernetică destinate IMM-urilor. Totodată, există în prezent 27 de instrumente financiare gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, însă accesul la credit este limitat, având în vedere că doar 10% dintre firmele românești beneficiază de finanțare bancară.
Contextul economic actual arată că accesul la capital rămâne o barieră majoră pentru dezvoltarea tehnologică. În timp ce media europeană indică faptul că între 20% și 30% dintre companii au acces la finanțare bancară, în România această cifră este de doar 10%. Această lipsă de acces la credite, combinată cu faptul că multe scheme de granturi, precum „Digitalizarea IMM-urilor” din PNRR, au termene de plată limitate, îngreunează procesul de modernizare digitală a întreprinderilor românești.