Unul dintre cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie. Această posibilitate a fost menționată de Cristian Bușoi în cadrul evenimentului Energy Forum Ediția a XVI-a: Energia României: de la criză la avantaj economic. Repornirea vine după ce primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea a fost închis pe 13 august.
Cristian Bușoi a explicat faptul că această situație a generat o presiune mare, care se va reflecta în prețurile de toamnă, iarnă și primăvara anului viitor. Deși există premise și șanse pentru redeschiderea măcar unui reactor la începutul lunii noiembrie, acest lucru nu va determina automat o scădere a tarifelor. Prețurile rămân influențate de Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât la nivel regional, cât și la nivel european.
Fostul secretar de stat a subliniat că volatilitatea va persista atât timp cât o mare parte din electricitatea României se tranzacționează pe PZU. Lipsa trecerii către contracte pe termen lung pentru industrie și marii furnizori de electricitate menține piața expusă fluctuațiilor externe. În acest context, prețurile sunt relativ aliniate cu cele din regiune și de la nivelul întregii Europe, limitând impactul unei singure reporniri asupra costurilor finale.
În ceea ce privește poziția României pe piața europeană, Cristian Bușoi a precizat că țara nu are cele mai mari tarife absolute. Totuși, dacă prețurile sunt ajustate la puterea de cumpărare, România poate fi considerată având cel mai mare preț la electricitate din Uniunea Europeană. În primul semestru din 2026, România s-a situat pe locul 9 în UE privind prețurile absolute pentru populație, în timp ce prețul pentru industrie a fost de aproximativ 110 euro/MWh în 2025.
Problema costurilor ridicate la energie este una de natură europeană, fiind alimentată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Cristian Bușoi a avertizat că aceste tarife afectează competitivitatea industriilor energo-intensive și contribuie la scumpirea produselor, având efecte asupra inflației. De asemenea, acesta a menționat că investițiile companiilor de stat și acțiunile instituțiilor publice, inclusiv ale Ministerului Energiei, ar fi putut accelera dezvoltarea sistemului energetic.
Sectorul energetic român se confruntă cu provocări legate de capacitatea de producție și de ritmul investițiilor. În timp ce proiectele private și prosumatorii au contribuit la extinderea sistemului, companiile de stat au arătat un ritm de avansare mai lent. Această situație de întârziere a fost evidențiată ca fiind un factor care ar fi putut fi gestionat mult mai rapid prin acțiuni coordonate la nivelul instituțiilor publice.