Pasiunea pentru drumețiile montane se transformă într-o piață de turism de aventură aflată în plină expansiune în România. Această evoluție marchează trecerea de la activitățile transmise în familie sau prin cluburi montane la un segment de business care pune accent pe diversificarea experiențelor. Viitorul acestui sector depinde acum de profesionalizarea serviciilor, de investițiile în siguranță și de educația montană oferită participanților.
Profilul persoanelor care aleg traseele montane s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Pe lângă tinerii la început de drum, muntele este tot mai căutat de adulți care descoperă drumețiile după vârste de 30, 40 sau chiar 50 de ani. Acești participanți caută nu doar performanță sportivă, ci și oportunități de socializare, comunitate sau testarea limitelor fizice și mentale pentru a ieși din rutina zilnică.
George Petrișor, fondator al Terramont, a început activitatea în 2012 sub formă de asociație, extinzând ulterior oferta către activități precum via ferrata, rafting, caiac, mountain biking sau expediții internaționale. Agenția a înregistrat venituri de 1,7 milioane lei anul trecut, organizând în cei 14 ani de activitate peste 1.300 de drumeții. În total, Terramont a contat peste 27.000 de participanți în trasee atât în România, cât și în destinații precum Islanda, Himalaya sau Pakistan.
Deși social media contribuie la popularizarea muntelui prin imagini și clipuri, George Petrișor avertizează că vizibilitatea digitală poate fi înșelătoare. Un clip scurt de 20 de secunde nu poate transmite dificultatea reală a unui traseu, efortul de opt ore, schimbările meteorologice sau echipamentul necesar. Din acest motiv, creșterea numărului de turiști trebuie însoțită obligatoriu de educație montană, prevenție și servicii de ghidaj profesioniste.
Dezvoltarea economică a acestui sector necesită și îmbunătățirea infrastructurii montane, inclusiv întreținerea traseelor, marcaje corespunzătoare și cabane sau refugii. Evenimentele sportive montane, precum competițiile de alergare sau escaladă, aduc beneficii economice locale prin utilizarea serviciilor de cazare și transport. Totuși, obiectivul principal nu trebuie să fie doar volumul de oameni, ci valoarea experienței prin ghidaj de calitate și produse turistice complexe.
Sectorul turismului de aventură din România se confruntă cu provocări legate de maturizarea serviciilor și de nevoia de autorizare a ghizilor. Pe măsură ce participanții trec de la drumeții ușoare la trekking de mai multe zile, cerințele privind siguranța și calitatea organizării devin critice. O piață sănătoasă va depinde de capacitatea de a menține vizitatorii mai multe zile într-o regiune prin servicii integrate.