O nouă propunere legislativă de modificare a Codului fiscal ar putea aduce avantaje fiscale tinerilor cu vârsta de până la 26 de ani care lucrează cu timp parțial. Inițiativa vizează extinderea actualei excepții privind plata contribuțiilor sociale pentru contractele part-time, eliminând condiția ca beneficiarii să fie elevi sau studenți. Această schimbare ar permite aplicarea unui regim fiscal mai favorabil și celor care nu mai sunt înscriși într-o formă de învățământ.
În prezent, excepția de care beneficiază tinerii sub 26 de ani este limitată strict la elevii și studenții. Pentru aceștia, contribuțiile sociale nu se calculează la nivelul salariului minim, chiar dacă venitul obținut din contractul part-time este mai mic decât acest prag. Dacă noua propunere va fi adoptată, singurul criteriu de eligibilitate pentru acest regim de calcul va mai fi vârsta de până la 26 de ani, indiferent de statutul de școlarizare.
Inițiatorii proiectului subliniază că actualul mecanism de calcul poate genera costuri disproporționate pentru tinerii care nu beneficiază de excepții, deoarece contribuțiile sunt calculate la nivelul salariului minim. Această situație poate crea bariere în angajare, deoarece costurile ridicate pot reduce disponibilitatea angajatorilor de a oferi locuri de muncă part-time. Un tânăr care a finalizat studiile sau le-a întrerupt poate întâmpina dificultăți similare cu cele ale unui student în procesul de căutare a unui loc de muncă.
Propunerea este susținută de parlamentari din USR, PSD, PNL și UDMR și a primit deja aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES). Scopul principal este ca munca part-time să nu devină o soluție permanentă, ci să reprezinte un prim pas către independența financiară și o carieră stabilă. Modificarea vizează exclusiv extinderea categoriei de persoane beneficiare, fără a schimba regimul juridic general al contractelor individuale de muncă cu timp parțial.
Inițiativa pune un accent deosebit pe persoanele din categoria tinerilor NEET, adică cei care nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. Această măsură ar putea ajuta la integrarea pe piața muncii a acestor persoane, oferindu-le o primă legătură cu mediul profesional. Prin această modificare, se urmărește facilitarea accesului la primele experiențe de muncă pentru o categorie de populație care se confruntă cu dificultăți economice.
Situația tinerilor din România este critică conform datelor Eurostat pentru 2025, care indică faptul că 19,2% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani fac parte din categoria celor care nu muncesc și nu studiază. Această cifră reprezintă cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, în contextul unei medii UE de 11%. Această statistică subliniază necesitatea unor măsuri de integrare economică pentru această demografie.