Fostul premier Theodor Stolojan a declarat că ritmul de creștere al economiei României a început să scadă cu mult înainte de implementarea actualelor măsuri fiscale. Într-o intervenție susținută marți, la sediul Băncii Naționale a României, acesta a argumentat că problema nu constă doar în avansul economic tot mai slab, ci și în acumularea unor dezechilibre majore. Această evoluție negativă a început, conform afirmațiilor sale, încă din anul 2022, mult înainte de orice măsură de austeritate.
În cadrul evenimentului dedicat volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, Theodor Stolojan a subliniat că România a ajuns la o creștere economică sub 1%. Această scădere a avut loc într-un context în care s-au injectat sume tot mai mari de bani publici în investiții. Fostul premier a menționat că acest rezultat este contrar celor descrise în manualele de economie, deoarece pompare de fonduri nu a generat o creștere robustă.
Din acest motiv, Theodor Stolojan consideră că, atunci când gestionarea creșterii economice devine dificilă, prioritatea trebuie să fie corectarea deficitelor economice. El a insistat asupra riscurilor pe care le generează dezechilibrele externe, explicând că acestea nu pot fi gestionate exclusiv prin decizii interne. Pentru o țară cu economie deschisă și monedă convertibilă, monitorizarea constantă a echilibrelor externe este esențială pentru stabilitate.
Fostul premier a avertizat că un dezechilibru extern, fie că este vorba despre contul curent sau despre datoria externă, poate duce la o criză. Astfel, rezolvarea acestor situații necesită participarea creditorilor externi, proces care impune o credibilitate ridicată a țării. Theodor Stolojan a precizat că, spre deosebire de inflație sau buget, problemele externe necesită o abordare care depinde de factori din afara controlului național.
Deși România posedă rezerve uriașe de creștere economică, succesul depinde de modul în care sunt distribuite resursele și de capacitatea de a atrage capital străin. Theodor Stolojan a observat că progresul tehnologic este adus în prezent de companiile internaționale. Prin urmare, țara trebuie să redevină atractivă pentru investițiile străine directe, până când România va putea genera propriul progres tehnologic prin sistemele de alocare a resurselor.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici precum deficitul bugetar și balanța comercială este un proces continuu în cadrul economiilor integrate. În România, deciziile privind politicile fiscale și monetare sunt influențate de necesitatea de a menține echilibrul între stimularea investițiilor și controlul cheltuielilor publice. Această dinamică este crucială pentru a asigura convergența nominală și stabilitatea pe termen lung a sistemului financiar național.