Theodor Stolojan, fost prim-ministru și fost ministru al Finanțelor, a oferit o analiză asupra stării actuale a economiei României. În cadrul unui eveniment de specialitate, acesta a subliniat că situația economică a țării este gravă, observând că ritmul de creștere a început să scadă încă din anul 2022. Această scădere a avut loc cu trei ani și jumătate înainte de implementarea oricăror măsuri de austeritate, contrazicând astfel modelele teoretice din cărțile de economie.
Fostul ministru a evidențiat un paradox în gestionarea resurselor publice, menționând că România a ajuns la o creștere economică sub pragul de 1%. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care s-au injectat sume tot mai mari de bani publici în investiții. Theodor Stolojan a precizat că rezultatul obținut este exact cel opus celui descris de literatura de specialitate, deoarece investițiile nu au reușit să susțină un ritm de creștere mai ridicat.
În ceea ce privește prioritățile de gestionare, Theodor Stolojan susține că, atunci când creșterea economică nu poate fi controlată mai eficient, trebuie prioritizată corectarea deficitelor economice. El a avertizat asupra importanței monitorizării zilnice a echilibrelor externe pentru o țară cu o economie deschisă și monedă convertibilă. Un dezechilibru extern, fie la nivelul contului curent, fie la nivelul datoriei externe, necesită implicarea creditorilor externi, care solicită credibilitate.
Pentru a asigura stabilitatea și creșterea, Theodor Stolojan a indicat trei factori esențiali: investițiile în capitalul fizic și uman, sistemele eficiente de alocare a resurselor și progresul tehnologic. El a menționat că România posedă rezerve mari de creștere dacă se îmbunătățesc sistemele de alocare a resurselor. Totodată, a subliniat că progresul tehnologic este adus în prezent de companiile internaționale, ceea ce impune necesitatea de a redeveni atractivă pentru investițiile străine directe.
Analiza competitivității a fost abordată de fostul premier ca fiind un proces complex care trebuie evaluat la cinci niveluri de decizie diferite. Acestea includ nivelul uzinelor, nivelul sectorului, nivelul națiunii, nivelul Uniunii Europene și nivelul global. Theodor Stolojan a amintit că modelul economic actual, bazat pe piață și proprietate privată, a fost stabilit după schimbarea fundamentală de la economia de stat hipercentralizată de la anul 1989.
Discuțiile despre stabilitatea financiară și gestionarea deficitelor au avut loc în cadrul lansării volumului „Sustenabilitatea financiară - de la deficite la convergență nominală”. Acest studiu reprezintă a doua lucrare din cadrul proiectului Economic@BNR, o inițiativă coordonată de Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu. Contextul analizei subliniază necesitatea unor echilibre macroeconomice solide pentru a evita crizele de datorie sau de cont curent.