Discuțiile privind modul de impozitare a persoanelor cu averi mari sunt în plină intensitate, atât la nivel european, cât și la nivel național. Accentul se pune nu doar pe structura taxelor, ci și pe capacitatea autorităților de a accesa informații detaliate despre venituri și active. Această abordare vizează îmbunătățirea colectării impozitelor prin utilizarea unor instrumente avansate de monitorizare a patrimoniului deținut de contribuabili.
Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 analizează experiența diferitelor state în ceea ce privește taxarea averii. Rezultatele arată că, deși averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, aceasta este tot mai concentrată în rândul celor cu venituri foarte mari. În majoritatea statelor membre, taxele pe avere nu generează venituri fiscale relevante din cauza pragurilor ridicate, a scutirilor și a regimurilor fiscale preferențiale care restrâng baza de impozitare.
La nivelul Parlamentului European, europarlamentarii și membrii parlamentelor naționale au discutat, la 12 octombrie 2026, posibile abordări pentru taxarea persoanelor ultra-high-net-worth individuals. Dezbaterile vizează dificultățile de identificare a activelor deținute în multiple jurisdicții, mobilitatea capitalului și schimbarea rezidenței fiscale. Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) lucrează acum la elaborarea unui raport propriu pe această temă, punând accent pe necesitatea cooperării internaționale în materie fiscală.
În România, persoanele cu averi mari sunt monitorizate de o structură specializată din cadrul ANAF, numită Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF). Această entitate verifică situația fiscală a rezidenților cu o avere estimată de peste 25 de milioane euro. Activitatea include verificări documentare punctuale și analize ale concordanței dintre veniturile declarate, patrimoniul deținut și situația fiscală generală a contribuabilului.
Datele recente publicate de ANAF indică o activitate intensă de control în primul semestru al anului 2026. Autoritățile au analizat date din perioada 2020-2024 pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor. În acest interval, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost deja planificate acțiuni de control fiscal.
Monitorizarea fiscală a activelor deținute de persoane fizice reprezintă un proces complex de verificare a conformității între veniturile raportate și patrimoniul real. În România, acest proces este susținut de structuri specializate care utilizează datele pentru a identifica contribuabilii cu risc de neconformare. Eficiența colectării impozitelor depinde direct de accesul autorităților la informații digitale și la raportările furnizate de terți.