Un nou studiu coordonat de FMI indică faptul că perioadele de criză ale costului vieții au dus la creșterea așteptărilor inflaționiste. Instituția financiară internațională avertizează că creșterile bruște ale prețurilor la alimente și energie ar putea deveni un fenomen mai frecvent în viitor. Analiza pune accent pe modul în care aceste fluctuații de preț afectează stabilitatea economică și amplifică inegalitățile sociale existente.
Noul model economic propus de experți evidențiază o diferență de 0,8 puncte procentuale față de indicatorul standard de măsurare a inflației. Această discrepanță reflectă inflația mai ridicată resimțită de gospodăriile cu venituri mici, care alocă o parte mai mare din buget pentru bunuri de strictă necesitate. Din cauza acestui fenomen, un număr suplimentar de 23 de milioane de persoane au ajuns sub pragul sărăciei extreme în perioada 2021-2024.
Chiara Maggi, economistul FMI care a coordonat studiul publicat în raportul „World Economic Outlook”, subliniază impactul acestor crize. „Pe scurt, criile costului vieții… afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și amplifică inegalitatea”, a declarat aceasta. Analizele arată că așteptările inflaționiste pe termen scurt și mediu au crescut în timpul crizelor și au rămas semnificativ peste nivelurile anterioare chiar și la trei ani de la declanșarea acestora.
În ceea ce privește strategiile guvernamentale, transferurile țintite au fost identificate ca fiind cea mai bună metodă de protecție a cetățenilor vulnerabili. Măsurile de control al prețurilor sau reducerea taxelor pe consum pot costa guvernele de trei până la șase ori mai mult decât transferurile directe. În schimb, subvențiile acordate producătorilor sunt extrem de costisitoare, putând costa de 22 de ori mai mult și fiind considerate ineficiente.
Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown și fost economist al Băncii Mondiale, avertizează asupra situației gravelor din țările în curs de dezvoltare. Acestea se confruntă cu un impact cumulat al prețurilor la petrol, niveluri mari de îndatorare și efectele fenomenului meteorologic super El Nino. De asemenea, creșterea economică generală în țările cu venituri mici a atins în acest moment cel mai scăzut nivel din istorie.
Contextul economic global rămâne unul de mare volatilitate, influențat de conflicte geopolitice și schimbări climatice. În perioada recentă, tensiunile economice au fost alimentate de invazia rusească în Ucraina din 2022 și de conflictul din Orientul Mijlociu izbucnit anul acesta. Aceste evenimente au transformat creșterile de preț la bunuri esențiale dintr-o raritate istorică într-o sursă recurentă de instabilitate socială și economică la nivel global.