Un studiu realizat de Cult Market Research pentru BCR în septembrie 2026 evidențiază o diferență semnificativă între încrederea în sine și competențele financiare reale ale populației din România. Rezultatele arată că tinerii din segmentul de vârstă 18–34 de ani tind să își supraestimeze capacitățile, în timp ce persoanele cu vârsta între 50 și 64 de ani obțin cele mai bune scoruri la testele de evaluare. Analiza a fost efectuată pe un eșantion de 500 de respondenți reprezentativi pentru populația urbană.
În rândul tinerilor de 18–34 de ani, 56% consideră că dețin cunoștințe financiare bune sau foarte bune, însă performanța lor la test este modestă. Scorul mediu obținut de această categorie este de 7,2 răspunsuri corecte din un total de 12 întrebări. Mai grav, doar unul din zece tineri reușește să răspundă corect la cel puțin 10 din cele 12 întrebări propuse în cadrul evaluării de alfabetizare financiară.
Situația se inversează la grupa de vârstă 50–64 de ani, unde nivelul de încredere este mult mai scăzut, dar rezultatele sunt superioare. Doar 24% dintre acești respondenți consideră că se pricep la finanțe, însă scorul lor mediu de la test ajunge la 8,4 din 12 răspunsuri corecte. De asemenea, 35% dintre persoanele din această categorie de vârstă reușesc să atingă pragul de minimum 10 răspunsuri corecte la testul de evaluare.
La nivelul întregii populații urbane analizate, media generală a răspunsurilor corecte este de 7,53 din 12. Unul din cinci respondenți de la nivelul întregului eșantion atinge pragul de minimum 10 răspunsuri corecte. În ceea ce privește optimismul economic, 49% dintre tinerii de 18–34 de ani cred că vor avea suficienți bani pentru un trai confortabil la pensie, un procent care scade la 31% pentru grupa de 35–49 de ani și la 26% pentru cei de 50–64 de ani.
Cunoștințele despre instrumente complexe de investiții și economisire rămân puncte slabe pentru majoritatea participanților la studiu. Doar 47% au răspuns corect la întrebarea privind efectul inflației asupra puterii de cumpărare, iar 48% au identificat corect mecanismul dobânzii compuse. Un aspect critic este faptul că numai 15% dintre respondenți au demonstrat că înțeleg faptul că prețul obligațiunilor scade atunci când dobânzile cresc, indicând o lipsă de pregătire în acest domeniu.
Cercetările de piață de acest tip sunt esențiale pentru înțelegerea comportamentului consumatorilor și pentru adaptarea serviciilor bancare la nevoile reale ale populației. În contextul economic actual, monitorizarea nivelului de alfabetizare financiară ajută instituțiile să identifice zonele de risc, precum lipsa înțelegerii inflației sau a instrumentelor de investiții, oferind date necesare pentru dezvoltarea unor programe de educație financiară mai eficiente pentru toate categoriile de vârstă.