Statul român începe să aibă o concurență reală în procesul de atragere a economiilor cetățenilor, oferind randamente care rivalizează cu cele ale instituțiilor bancare. Analizele bazate pe date oficiale indică faptul că lichiditatea din sistemul bancar este într-o fază de scădere, ceea ce pune presiune pe ofertele comerciale. Cel puțin o bancă este acum egală cu statul, în timp ce o altă instituție se poziționează ușor sub randamentele oferite de titlurile de stat pe scadențe lungi.
Instrumentele de economisire precum Tezaur și Fidelis sunt printre cele mai utilizate în România, alături de depozitele bancare clasice. Ambele forme de economisire sunt considerate extrem de sigure, deoarece statul intră în faliment doar în situații rare, iar depozitele bancare beneficiază de garanția oferită de FGDB. Fidelis are particularitatea de a fi listat la Bursă, însă ambele instrumente de stat oferă un avantaj major prin faptul că nu sunt supuse impozitului pe dobândă sau unor comisioane de administrare.
Analiza comparativă pentru un plasament de 20.000 de lei arată diferențe clare în funcție de perioada aleasă. Pe o scadență de 12 luni, Tezaur oferă un câștig efectiv de 1.300 de lei, depășind bănci precum Intesa Sanpaolo sau Unicredit. La scadența de 24 de luni, Fidelis oct. 2026 deține primul loc cu un câștig net de 2.727 de lei, înaintea TBI Bank care obține 2.700 de lei. Pe termen de 36 de luni, Tezaur ocupă prima poziție cu un câștig de 4.500 de lei, în timp ce TBI Bank oferă 4.050 de lei.
Băncile păstrează însă un avantaj operațional în cazul în care investitorul are nevoie de bani înainte de termen. În situații de închidere prematură, băncile plătesc suma depusă și dobânda acumulată, aplicând un comision, într-un proces mult mai rapid decât statul. În cazul răscumpărării titlurilor de stat, plata dobânzilor este limitată la perioade de un an. Astfel, dacă un titlu pe doi ani este răscumpărat anticipat, investitorul va primi doar dobânda pentru primul an de detenție.
Calculul randamentelor nete este esențial pentru compararea corectă, deoarece statul nu aplică impozit pe dobândă, spre deosebire de bănci. Dacă nu ar exista acest impozit majorat pe dobândă, băncile ar domina probabil clasamentul randamentelor fără dificultăți. Totuși, prin eliminarea impozitului din calculele bancare, se observă că ofertele de stat devin extrem de competitive. Acest lucru transformă statul într-un jucător activ care își creează propriul avantaj în fața sectorului privat.
În România, depozitele bancare rămân instrumentul principal de economisire datorită accesibilității și siguranței garantate de sistemul de garantare a depozitelor. Deși titlurile de stat precum Tezaur sau Fidelis câștigă teren prin randamentele nete, băncii își mențin relevanța prin flexibilitatea de a permite retragerile parțiale sau totale. Evoluția acestor rate de dobândă depinde direct de politicile monetare și de nivelul lichidității disponibile în întreg sistemul financiar național.