Un studiu recent realizat de cercetători ai Academiei de Studii Economice din București evidențiază faptul că tarifele decontate de CNAS pentru serviciile spitalicești nu acoperă costurile reale ale îngrijirilor medicale. Această situație afectează atât sectorul public, cât și pe cel privat din România. Raportul, intitulat „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, subliniază că mecanismul actual de finanțare creează diferențe semnificative între furnizorii de servicii medicale din cele două sectoare.
Analiza datelor arată că spitalele publice beneficiază de un mecanism de finanțare diferit, prin influențe salariale acordate separat de plata serviciilor medicale. În cazul multor unități publice, peste 50% din veniturile provenite de la CNAS sunt reprezentate de aceste influențe salariale, care sunt independente de volumul de activitate. În 2025, transferurile din FNUASS destinate acestor influențe salariale au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei, o sumă care depășește cele 14,87 miliarde de lei decontate pentru serviciile medicale furnizate de spitalele publice.
Sectorul privat susține o parte importantă din capacitatea de îngrijire a sistemului de sănătate, realizând 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi în 2025. Această cifră reprezintă aproape 40% din totalul național de cazuri. Totuși, furnizorii privați nu beneficiază de mecanismele de finanțare suplimentară specifice sectorului public, fiind nevoiți să acopere decalajul de costuri prin alte metode, inclusiv prin contribuții directe ale pacienților pentru serviciile primite.
Cristian Hotoboc, președintele PALMED, susține că problema nu este existența celor două sectoare, ci lipsa unor reguli unitare de finanțare. Acesta cere ca finanțarea să reflecte costul real al serviciului medical și să respecte aceleași principii pentru toți furnizorii. „Furnizorii trebuie să concureze prin calitate, eficiență și capacitatea de a răspunde nevoilor pacienților, nu prin accesul la mecanisme diferite de finanțare”, a declarat Cristian Hotoboc.
Pentru remedierea dezechilibrelor, studiul recomandă recalcularea tarifelor decontate de CNAS astfel încât acestea să includă componenta salarială și costul real al serviciilor. Autorii propun eliminarea graduală a sistemului separat al influențelor salariale printr-o perioadă de tranziție de trei-patru ani. PALMED susține, de asemenea, că evaluarea performanței sistemului ar trebui să se bazeze pe indicatori precum timpul de așteptare, calitatea îngrijirilor și rezultatele clinice, nu doar pe cheltuieli.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează pe baza contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate plătite de angajați și angajatori către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Aceste fonduri sunt ulterior distribuite către CNAS pentru a finanța serviciile medicale oferite de spitalele publice și private, însă disparitățile în modul de decontare rămân un punct critic de dezbatere economică.