Agenția S&P Global Ratings a confirmat, pe 2 octombrie 2026, menținerea ratingurilor de credit suveran ale României la nivelul „BBB-/A-3” pentru termenul lung și scurt. Decizia vine într-un moment de mare sensibilitate pentru economia țării, după o perioadă de cinci luni de criză politică. Deși ratingul a rămas neschimbat, S&P Global Ratings a menținut o perspectivă negativă, invocând riscurile legate de consolidarea bugetară, reducerea dezechilibrelor externe și prelungirea incertitudinii politice.
Investitorii care au anticipat o retrogradare a României au suferit pierderi financiare semnificative. Instrumentele de asigurare împotriva neplății datoriei, numite credit default swap (CDS), au fost tranzacționate la niveluri care presupunea o scădere cu două trepte a ratingului, până la „BB”, începând cu începutul anului 2025. Această poziție a fost construită pe temeiul îngrijorărilor privind ritmul de acumulare a datoriei și a tensiunilor politice care au afectat coaliția pro-UE, însă scenariul nu s-a materializat.
Mecanismul de pierdere pentru acești investitori este direct și legat de evoluția prețurilor pe piață. Un CDS cumpărat la o primă ridicată își pierde valoarea imediat ce riscul de retrogradare scade, iar obligațiunile românești vândute short cresc în preț atunci când riscul de credit scade. Înainte de decizie, volatilitatea a fost alimentată de incertitudinea politică, randamentele titlurilor pe zece ani crescând cu 60 până la 80 de puncte de bază, atingând maximele din ultimul an.
S&P Global Ratings explică menținerea ratingului prin așteptările că România va reuși să formeze un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În ciuda impasului politic din luna mai, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au continuat pe traiectoria prevăzută pentru 2026. Totuși, nevoia ridicată de finanțare externă și deținerile mari de datorie publică de către investitorii nerezidenți fac țara vulnerabilă la schimbările de încredere ale piețelor.
Ministerul Finanțelor a comunicat decizia imediat după publicarea raportului, iar ministrul interimar Alexandru Nazare a subliniat că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene au fost factori decisivi. Deși rezultatul este important, Nazare a precizat că acesta este insuficient. Costurile cu dobânzile au crescut deja cu 26,7% față de anul trecut, statul plății peste 40 de miliarde de lei pe dobânzi în primele șapte luni ale anului 2026.
Contextul economic actual este marcat de o perioadă de instabilitate, în care randamentele titlurilor de stat au fost influențate de incertitudinea politică. În acest context, Banca Națională a României a stabilit cursul de referință la 5,3447 lei pentru un euro pe 3 octombrie 2026, o valoare cu 1,27% mai mare față de ziua precedentă. Această depreciu a valutei a avut loc înainte de raportul S&P, reflectând tensiunile acumulate anterior.