Agenția S&P a confirmat menținerea notei de țară a României la nivelul BBB-, cu o perspectivă negativă. Această decizie este influențată în principal de procesul de consolidare fiscal-bugetară și de ritmul accelerat de absorbție a fondurilor europene înregistrat în ultimele trimestre. Analiza agenției pune accent pe necesitatea unui program fiscal-bugetar credibil, care ar putea fi implementat de către un nou Guvern în perioada 2027-2028.
În ceea ce privește fondurile europene, S&P raportează că rata de absorbție pentru componenta alocări gratuite a depășit 90%, în timp ce pe segmentul împrumuturilor aceasta a ajuns la 95%. Experții estimează că ponderea încasărilor din aceste fonduri în PIB va atinge un nivel maxim istoric de 3,5% în anul 2026. Totuși, România mai are de atras peste 60% din sumele disponibile în cadrul financiar multianual 2021-2027 și 16,8 miliarde de euro prin programul SAFE între 2026 și 2030.
Scenariul macroeconomic central indică o scădere a activității economice cu 0,5% în 2026, deoarece creșterea investițiilor cu 5,0% va fi contrabalansată de ajustarea consumului privat. Această scădere este cauzată de deteriorarea venitului real disponibil al populației, sub influența conflictului din Orientul Mijlociu și a măsurilor de consolidare fiscală. În schimb, pentru anul 2027, S&P previzionează o creștere a economiei de 2,3%, fiind cel mai bun ritm de la anul 2022.
Această evoluție pozitivă în 2027 va fi susținută de continuarea ciclului investițional, cu o creștere de 1,3%, și de avansul exporturilor de 2,5%. De asemenea, se estimează o relansare a consumului privat datorită atenuării presiunilor inflaționiste, rata inflației urmând să scadă de la 8,3% în 2026 la 5,5% în 2027. Pe partea de piață a muncii, se prevede o rată medie anuală a șomajului de 5,9% anul viitor, un nivel minim față de anul 2024.
Exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun va juca un rol crucial în îmbunătățirea climatului macroeconomic pe parcursul mai multor ani. Agenția subliniază că acest proiect va îmbunătăți perspectivele exporturilor României și va crește securitatea energetică. Totodată, reducerea dependenței de importuri și perspectivele de creștere a activității industriale sunt factori cheie care vor contribui la stabilitatea economică pe termen lung.
Situația finanțelor publice rămâne sub monitorizare, cu un deficit bugetar estimat la 7,9% în 2025, care ar putea scădea la 6,3% în 2026 și 5,8% în 2027. Deși deficitul scade, ponderea datoriei publice în PIB este de așteptat să crească constant, ajungând la 61,0% în 2026 și la un nivel maxim istoric de 63,5% în 2027. În același timp, cheltuielile cu dobânzile vor atinge niveluri record, crescând de la peste 2,0% în 2024 la 3,5% în 2028.