Sistemul informatic PatrimVen, lansat recent de Ministerul Finanțelor împreună cu ANAF, reprezintă un pas important către reducerea birocrației, însă nu poate servi drept bază pentru evaluarea în masă a clădirilor rezidențiale. Această opinie aparține lui Adrian Vascu, Senior Partner Veridio SRL și fost Președinte ANEVAR, care subliniază că, în forma sa actuală, platforma nu deține detaliile tehnice necesare pentru o astfel de procedură de evaluare a proprietăților imobiliare din România.
Platforma PatrimVen a reușit să elimine utilizarea hârtiilor în fluxurile de date dintre instituțiile publice, un proces care se va consolida după martie 2025. În acel moment, UAT-urile vor avea obligația legală de a transmite datele despre clădiri, terenuri și vehicule exclusiv prin acest sistem, renunțând la utilizarea formularului 401 pe format fizic. Această schimbare transformă sistemul dintr-un instrument opțional de interogare într-o magistrală de date administrativ-fiscale cu acoperire la nivel național.
Sistemul agregă șase categorii de date, de la conturi bancare și contribuții de asigurări sociale, până la venituri și bunuri furnizate de UAT-uri. Totuși, platforma nu include prețul de tranzacție, detalii despre suprafața utilă a apartamentelor, anul construcției sau starea de conservare. Lipsesc, de asemenea, informații esențiale precum nivelul finisajelor, performanța energetică, sarcinile juridice sau ipotecile care stăpânesc proprietățile, elemente care sunt vitale pentru orice proces de evaluare corect.
Adrian Vascu indică faptul că datele sunt de natură declarativă și nu sunt verificate tehnic, prezentând o calitate neomogenă din punct de vedere geografic. Un alt punct critic este decalajul față de cadastrul tehnic ANCPI și faptul că valorile impozabile nu corespund valorilor de piață. Din 2026, valoarea impozabilă de referință va fi de 2.677 lei pe metru pătrat pentru locuințele cu utilități, o valoare aplicată uniform pe tot teritoriul țării.
Uniformitatea acestei valori de referință este un avantaj pentru administrarea fiscală, dar reprezintă un dezavantaj pentru evaluări, deoarece nu reflectă diferențele reale de piață. De exemplu, un apartament în centrul Clujului poate costa între 4.000 și 5.000 EUR/mp, în timp ce o locuință similară din mediul rural din Moldova poate fi de 7-10 ori mai ieftină. România nu dispune de infrastructura de date necesară pentru un model de evaluare în masă acreditat la standarde internaționale.
Implementarea sistemelor digitale de monitorizare a patrimoniului și a veniturilor face parte dintr-un efort mai larg de digitalizare a administrației publice românești. Aceste inițiative vizează centralizarea informațiilor fiscale și îmbunătățirea schimbului de date între autorități, însă succesul lor depinde de acuratețea datelor furnizate de entitățile locale și de integrarea acestora cu registrele tehnice naționale existente.