Serviciile de urgență din România au devenit, în practică, o „policlinică națională”, fiind utilizate masiv de pacienți care nu prezintă urgențe medicale reale. Conform dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției de terapie intensivă nou-născuți de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii - „M.S. Curie” București, maximum 15-20% dintre cazuri reprezintă urgențe serioase. Pacienții se prezintă la aceste secții cu febră sau alte probleme care nu necesită intervenție de urgență, generând dificultăți majore în managementul serviciului medical.
Pentru a susține cererea și a compensa lipsa de paturi, unitățile medicale investesc masiv în infrastructură. Spitalul „M.S. Curie” a construit 20 de paturi suplimentare, folosind 12-13 milioane euro din fonduri private și 9 milioane euro din PNRR. La Institutul Clinic Fundeni, Anca Coliță, managerul instituției, a detaliat investiții de peste 1 milion de euro pentru un laborator de diagnostic rapid, crearea unei zone de ATI cu 14 paturi și dezvoltarea unei zone de spitalizare de zi cu 60 de paturi, totul prin proiecte europene.
Sectorul privat contribuie, de asemenea, la dezvoltarea unor hub-uri medicale integrate. Robert Șerban, proprietarul Gral Medical, a anunțat că are în derulare un spital în București pentru paliatie și hematologie, precum și unul în Piatra-Neamț pentru oncologie. Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City, dezvoltă în zona Băneasa un complex de circa 400 de paturi, care include medicină internă, oncologie și un centru rezidențial pentru vârstnici. Totodată, George Peltecu, fondator Nativia și Umana Fertility, pregătește investiții de 10 milioane euro pentru extinderea infrastructurii de fertilizare in vitro.
Digitalizarea și resursele umane rămân puncte critice pentru performanța sistemului. Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, director general la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, a menționat implementarea unor softuri de tip speech-to-text și a unui proiect de digitalizare pentru blocurile operatorii. Totodată, dr. Alida Moise, director general la Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București, a precizat că noul sediu al spitalului, cu recepție estimată pe 27 aprilie 2027, va aduce 39 de paturi pentru internare continuă și 30 de paturi de terapie intensivă.
În paralel, piața asigurărilor de sănătate voluntare înregistrează creșteri semnificative. Roxana Băluță, coordnatoare programe UNSAR, a raportat că anul trecut au fost plătite peste 660 de milioane de lei prin asigurări voluntare, o creștere de 21%. Totodată, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS, a indicat o creștere a cheltuielilor în zona de prespital cu 11% în 2025 față de anul precedent. Această dinamică evidențiază nevoia de o reformă profundă a sistemului de asigurări pentru a asigura un aflux constant de capital în sănătate.
Contextul actual indică o tranziție către modele de îngrijire mai integrate și tehnologizate. În timp ce unii manageri, precum Ioan Simion de la Spitalul SanConfind din Câmpina, se concentrează pe sustenabilitate energetică prin panouri fotovoltaice, alții, precum Daniela Fistis de la SOFMEDICA România, subliniază necesitatea extinderii chirurgiei robotice în sectorul public. Obiectivul comun rămâne transformarea sistemului într-un hub medical eficient, capabil să ofere tratament rapid prin optimizarea proceselor și a traseului pacientului.