Sistemul Energetic Național (SEN) a înregistrat duminică un moment de vulnerabilitate majoră, în care volumul importurilor de energie a depășit capacitatea de producție internă a țării. Această situație indică o dependență critică de liniile de interconexiune externe și de disponibilitatea furnizorilor de la granițe pentru a menține echilibrul energetic. Evenimentul survine într-o perioadă în care producția locală este afectată de factori tehnici și climatici, punând sub presiune stabilitatea rețelei.
O situație critică a fost documentată sâmbătă, 3 octombrie 2026, la ora 19:13, când datele oficiale au indicat o anomalie fără precedent. În acel moment de vârf de consum, care a ajuns la 6.297 MW, producția internă instantanee s-a prăbușit la doar 2.900 MW. În consecință, soldul importurilor a urcat la 3.397 MW, ceea ce înseamnă că peste jumătate din energia utilizată în România a fost adusă de peste granițe, la limita capacităților tehnice de transfer.
Performanța surselor de energie explică acest deficit sever de sistem. Energia nucleară a înregistrat o producție de 0 MW, deoarece ambele reactoare de la Cernavodă erau închise, în timp ce hidrocarburile au asigurat 1.254 MW. Hidroenergia a contribuit cu 917 MW, cărbunele cu 569 MW, biomasa cu 60 MW, iar eolianul cu doar 22 MW. În același timp, sursele fotovoltaice au înregistrat un sold de -1 MW, reprezentând consum propriu în absența luminii solare.
Estimările Ministerului Energiei indică faptul că vârfurile de consum de seară, care în prezent ating 7.000 de MW, ar putea crește până la 8.000 de MW într-o lună. Această evoluție ridică semne de întrebare privind capacitatea de aprovizionare, având în vedere că rețeaua se apropie de limitele sale de import. Situația este agravată de faptul că, la temperaturi moderate de toamnă, România se confruntă deja cu necesitatea de a importa mai mult decât produce pentru a asigura funcționarea de bază.
Pentru a gestiona riscurile de colaps, Ministerul Energiei a promovat un proiect de Hotărâre de Guvern care prelungește starea de alertă energetică până la 31 octombrie. Această măsură acordă puteri extinse companiei Transelectrica pentru a aplica reguli stricte de siguranță. Operatorul de transport poate interveni prin diminuarea sau anularea exporturilor de energie și prin raționalizarea consumului în cazul actorilor industriali, pentru a menține interconexiunea cu Europa Continentală.
Această criză este alimentată de factori naturali, precum seceta care menține debitele Dunării la valori istoric reduse, afectând astfel producția hidroelectrică. În paralel, lipsa producției de la Cernavodă și scăderea randamentului surselor fotovoltaice pe măsură ce zilele devin mai scurte contribuie la apariția unor deficite cronice. Creșterea consumului odată cu venirea iernii rămâne un factor de risc major pentru stabilitatea energetică a țării.