Sistemul Energetic Național a traversat ieri o perioadă de instabilitate majoră, când mixul de producție și consum a ajuns într-un stadiu de dezechilibru total. La ora 18.00, producția a înregistrat un nivel extrem de scăzut de doar 3.090 MW, deși capacitatea funcționabilă teoretică depășește pragul de 10.000 MW. Această lipsă de energie a generat necesitatea unor importuri nete de 2.908 MW, situând rețeaua aproape de limita maximă de import, estimată între 3.300 și 3.400 MW.
Pentru a evita o congestie majoră în rețea, Hidroelectrica a fost obligată să își tripleze producția într-un timp foarte scurt. Compania a crescut nivelul de turbinare de la 400 MW la 1.400 MW, probabil la solicitarea Dispecerului Energetic Național, pentru a echilibra sistemul. Această acțiune a permis scăderea importului net cu peste 1.000 de MW, reducând astfel presiunea exercitată asupra rețelei în restul orelor serii.
Situația actuală evidențiază o vulnerabilitate a sistemului, care depinde tot mai mult de sursele regenerabile. În momentul de vârf de la ora 18.00, contribuția energiei fotovoltaice și a celei eoliene a fost aproape nulă, lăsând rețeaua expusă. Capacitatea de a gestiona aceste dezechilibre este limitată, deoarece Hidroelectrica trebuie să gestioneze debitele mici ale râurilor și ale Dunării, păstrând în același timp rezervele de apă în lacuri pentru perioada de iarnă.
Alte surse de producție în bandă sunt, de asemenea, limitate în acest moment. Centralele nucleare de la Cernavodă sunt oprite din cauza lipsei apei de răcire din Dunăre, iar termocentralele pe cărbune funcționează la capacitate redusă din cauza obligațiilor PNRR și a taxelor ecologice. Termocentralele pe gaz funcționează la maximum, însă grupuri suplimentare de la Elcen nu pot fi pornite deoarece nu a început încă procesul de termoficare de iarnă.
Problema stocării energiei rămâne un punct critic pentru stabilitatea viitoare a sistemului. În prezent, România dispune de aproximativ 2.000 MW capacitate instalată în baterii, o cifră insuficientă în raport cu peste 6.000 MW capacitate fotovoltaică și 3.000 MW eoliană instalată. Lipsa unor capacități de stocare de amploare face ca tranziția către un sistem bazat pe regenerabile să creeze importuri masive de energie în serile cu consum ridicat.
Evoluția acestor dezechilibre este strâns legată de caracteristicile producției de energie regenerabilă, care este disponibilă pe parcursul zilei, dar dispare seara. În absența unor soluții de stocare pe termen lung, Sistemul Energetic Național rămâne dependent de capacitatea de ajustare în timp real a Hidroelectrica. Această dependență crește riscul de probleme tehnice pe măsură ce temperaturile scad și consumul de energie crește în lunile de iarnă.